Povesti  |  Glume  |   Istoric  |  Matematica distractiva  |  Cugetari  |  Ganduri adunate
Noutati engleza  |  Noutati germana
Newsletter saptamanal  |  Newsletter-english  |  Newsletter-deutsch
Saptamana 14

MAXIMA :

Inainte sa judeci pe altul , pune-te in locul lui !

POVESTE :  una din povestile mele favorite !

A fost odata un imparat , cel mai puternic imparat ce a fost vreodata . Dar avea un necaz ,  nu avea copii . A incercat el cu toate doctoriile vremii dar fara rezultat . Imparateasa nu ramanea grea si pace . Asa de mult si-a dorit ca s-a hotarat sa mearga la un vraci . Acesta a citit in stele si i-a zis ca nu e nimic de facut , imparateasa nu va avea copii . Dar el are o solutie :
Sa iasa din casa impreuna si primul suflet ce o sa-l vada sa-l infieze cu conditia ca la vremea insuratorii sau a maritisului sa-l lase pe baiat sau fata ce o sa aiba sa-si aleaga singur mirele sau mireasa .
Imparatul fu de acord si iesind din casa vazura prima oara un pui de soricel .
Vrajitorul il lua , zise un descantec si iaca soricelul ce-l mic se prefacu intr-o  fetita dragalasa .
Imparatul si imparateasa bucurosi o luara in brate si avura grija sa nu-i lipsesca nimic fetei .
La vremea maritisului imparatul isi intreba fata :
- Cu cine vrei sa te mariti ?
- Nu stiu tata , tu ce zici ?
- Ce zici de soare ? Eu sunt puternic si pot sa ti-l dau pe soare de sot .
- Nu tata , soarele e prea fierbinte si straluceste prea tare ... da-mi pe cineva mai puternic !
- Mai puternic decat soarele nu este nimeni ... poate norul ca el ascunde soarele !
- Nu tata , ca e prea mohorat ... cauta-mi pe cineva mai puternic !
- Mai puternic este vantul ca el goneste norul , vrei pe vant de sot ?
- Nu tata , ca sufla prea tare si pleaca tot timpul ...cauta-mi pe altcineva mai puternic !
- Mai puternic decat vantul este muntele ca el opreste vantul !
- Nu tata , ca muntele este rece si tacut ...cauta-mi pe cineva mai puternic !
Imparatul nedumerit ca fata refuza asa soti de seama , cugeta putin si-si dadu seama ca OAMENII IN GENERAL SE POARTA PE MASURA CONDITIEI SI CARACTERULUI LOR , si-i propuse fetei sale :
- Soricelul sapa in munte galerii , deci este mai puternic , il vrei de sot pe soricel ?
Ochii fetei se luminara si zise bucuroasa :
- Da , soricelul mi se potriveste !
Si imparatul chema vraciul care zise un descantec si o transforma la loc in soricioaica .

PROBLEMA :

5 copii aveau de alergat 50 m viteza la sport  . Profesorul avea doar un cronometru asa ca au fugit unul cate unul . Doar al treilea a trecut baremul pentru nota 10 ceilalti au fugit intr-un timp care asigura nota 9 . Profesorul nu si-a adus aminte care a fost al treilea dar stia ca :
1. Anton a intrat chiar inaintea lui Cristi
2. Bogdan nu a intrat primul
3. Dupa Bogdan a mai fost un concurent apoi Emil .
Ajutati-l pe profesor sa dea nota 10 cui merita .


REZOLVAREA PROBLEMEI DIN SAPTAMANA  13 :

Fie r si R razele Pamantului la ecuator , respectiv raza cercului de sfoara cu 1m mai lung decat lungimea ecuatorului .
Atunci 2xpixR -- 2xpixr =1 metru
R-r = 1/2xpi
deci exista cca 15 cm intre cercul de sfoara si ecuator .
Pisica poate trece .

ACTIVITATE DE FACUT CU COPIII :

Folositi o lupa ca sa dati foc la o hartie cu ajutorul soarelui

INTREBARE :

Cum e zebra , alba cu dungi negre sau neagra cu dungi albe ?

GLUMA :

Un copil s-a rugat la Dumnezeu sa primeasca o bicicleta . Dupa o luna de rugaciuni ... nimic .
Asa ca a furat o bicicleta si apoi s-a rugat pentru iertare .

Woche 5


TAGESSPRUCH :
Erfolg ist das Ergebnis harter Arbeit , wenn andere schon aufgeben und sich erholen .




GESCHICHTE :
Vor circa 2000Jahren , auf einem Marktplatz einer römischer Stadt , erzählte ein Soldat der Menschenmenge bis ins kleinste Detail , wie er seinen Gegner überwunden hatte .
Ein Bettler dem nichts entging fragte :
- Wer war denn stärker ?
- Sicherlich ich ! Viel stärker!antwortete der Soldat .
- Warum prahlst Du dann noch damit ?




AUFGABE :
Siehe Anhang




PRAKTISCHE AKTIVITÄTEN :
Demnächst , wenn der Kühlschrank , der Kasettenrekorder , der CD-Player oder ein anderes Haushaltsgerät kaputt geht , nicht gleich entsorgen , sondern mit dem Kind das Teil auseinandernehmen , vielleicht auch erklären wie das Gerät funktioniert .






DIE AUFLÖSUNG DER AUFGABE DER VORIGEN WOCHE :
1. Zwei Kannibalen überqueren das Wasser - einer kehrt zurück .
2. Zwei Kannibalen überqueren das Wasser – einer kehrt zurück .
3. Zwei Weiße überqueren das Wasser – es kehren zurück ein Weißer und ein Kannibale .
4. Zwei Weiße überqueren das Wasser – ein Kannibale kehrt zurück .
5. Die Kannibale überqueren das Wasser.
Woche 4

TAGESSPRUCH:
Die Eltern sind die Knochen an denen die Kinder ihre Zähne schärfen!

GESCHICHTE:
Ein junger Student der eine Reise unternahm,bat einen Bootsfahrer ihn über den Fluß zu bringen.Der Bootsfahrer,ein Fachmann für sich,nahm den Studenten in sein Boot und fing an zu rudern.
Ein Vogelschwarm flog über den Fluß.
-Kennst Du das Leben und die Gewonheiten dieser Vögel? fragte der Student.Er wollte mit seinem Wissen angeben.
-Nein,ich habe keine Ahnung davon,antwortete der Bootsfahrer.
-Na gut!Dadurch hast Du ein Viertel Deines Lebens verloren(verschwendet).
Später,als das Boot an einer schwimmenden Insel von Wasserpflanen vorbeiglitt,fragte der Student:
-Weißt Du wie diese Pflanzen leben?Welche Insekten sich mit ihnen ernähren?Weißt Du zumindest wie sie heißen?
-Nein,ich weiß nichts von all dem.
-In diesem Fall hast Du die Hälfte Deines Lebens    verloren(verschwendet).
Weiterhin,in der Mitte des Flusses,fragte der Student wieder:
-Aber diese Gewässer?Weißt Du etwas von den Gewässern auf denen Du ruderst?Wohin fließen sie?
-Nein,meinte der Bootsfahrer,ich weiß nichts.
-Also,damit hast Du dreiviertel Deines Lebens verloren(verschwendet).
Im nächsten Augenblick erschien ein Nilpferd.Das Nilpferd versuchte das Boot umzukippen.Der Bootsfahrer fragte den Studenten:
 




  -Kannst Du schwimmen?
  -Neeeeeeeiiiiiiiiiin!antwortete der entsetzte Student.
  -Also,dann hast Du jetzt Dein ganzes Leben verloren!antwortete der  Bootsfahrer aus dem  Wasser.Das Nilpferd hatte schon das Boot umgestürzt.

AUFGABE:

3 Kanibalen  und 3 Weiße kommen an einem Flußufer an.Sie wollen das Wasser überqueren aber in einem Boot für nur 2 Personen.Wenn an einem Ufer weniger oder gleichzahlige Kanibale als Weiße verbleiben,passiert gar nichts.Wenn mehrere Kanibale als Weiße an einem Ufer verbleiben,dann essen die Kanibale diese auf.Wie organisieren sich die anderen?

PRAKTISCHE AKTIVITÄTEN:
Feuer!Es ist Pflicht dem Kind das Feuer zu „erklären”...das Kind soll mit dem Feuer spielen(im Beisein der Eltern),es anzünden und löschen lernen.Währenddessen soll man dem Kind die Gefahren des Feuers erläutern.
 

DIE AUFLÖSUNG DER AUFGABE DER LETZTEN WOCHE:
==Ich verspreche keine so schwierige Aufgaben mehr zu geben.==
Die Kugeln werden in 3 Gruppen zu je 4 Kugeln eingeteilt.
1.Abwiegen:zwei Gruppen zu je 4 Kugeln.
                            1. Fall:Die Waage ist im Gleichgewicht,das heißt das die schwerste oder die leichteste Kugel befindet sich in der dritten Gruppe.Man nimmt 3Kugeln aus der letzten Gruppe und man wiegt sie ab mit anderen 3 „normalen”...
                            2. Fall:Die Waage befindet sich nicht im Gleichgewicht und dann vermerken wir die Kugeln auf der „schweren” Seite der Waage mit:A,B,C,D und mit d,e,f,g die Kugeln auf der leichteren Seite der Waage.
2.Abwiegen:Auf der einen Seite der Waage haben wir die Kugeln A+B+d.
                    Auf der anderen Seite die Kugeln C+D+eine „normale” Kugel.
1. Fall:Die Waage ist im Gleichgewicht,das heißt:unter den Kugeln e,f,g befindet sich die Kugel die gesucht wird und sie ist leichter als die anderen 11Kuglen.
2. Fall:A,B,d sind schwerer........das heißt,daß A oder B schwerer ist als die anderen.
3. Fall:A,B,d sind leichter..........das bedeutet,daß entweder Kugel d leichter ist oder eine der Kugeln C oder D schwerer.
  3.Abwiegen: Auf der einen Seite der Waage die Kugeln C und d und auf der anderen Seite der  Waage die anderen 2 „normalen” Kugeln.

  Und von da an wißt ihr auch selber...
 
78 No time to brag



Two geese were about to start southward on their annual migration, when they were entreated by a frog to take him with them. The geese expressed their willingness to do so if a means of conveyance could be devised.

The frog produced a long stalk of pond grass, got the geese each to grab an end with their beaks, while he clung to it by his mouth in the middle. In this way the three began their journey. Some farmers below noticed the strange sight. The men loudly expressed their admiration for the travel device and wondered who had been clever enough to discover it.

Whereupon the vainglorious frog opened his mouth to say, "It was I," lost his grip, fell to the earth, and was dashed to pieces.
79 Carrots, eggs and coffee

A young woman went to her grandmother and told her about her life and how things were so hard for her. She did not know how she was going to make it and wanted to give up. She was tired of fighting and struggling. It seemed as one problem was solved, a new one would pop up.

Her grandmother took her to the kitchen. She filled three pots with water and placed each on a high fire, and soon the pots came to boil. In the first pot she placed carrots, in the second she placed eggs, and in the last she placed ground coffee beans. She let them sit and boil; without saying a word. In about twenty minutes she turned off the burners. She fished the carrots out and placed them in a bowl. She pulled the eggs out and placed them in a bowl. Then she ladled the coffee out and placed it in a bowl.

Turning to her granddaughter, she asked, "Tell me what you see."

"Carrots, eggs, and coffee," she replied. Her grandmother brought her closer and asked her to feel the carrots. She did and noted that they were soft. The grandmother then asked the granddaughter to take an egg and break it. After pulling off the shell, she observed the hard boiled egg. Finally, the grandmother asked the granddaughter to sip the coffee. The granddaughter smiled as she tasted its rich aroma then asked,

"What does it mean, grandmother?"

Her grandmother explained that each of these objects had faced the same adversity: boiling water. Each reacted differently. The carrot went in strong, hard, and unrelenting. However, after being subjected to the boiling water, it softened and became weak. The egg had been fragile. Its thin outer shell had protected its liquid interior, but after sitting through the boiling water, its inside became hardened. The ground coffee beans were unique, however. After they were in the boiling water, they had changed the water.

"Which are you?" she asked her granddaughter.
77 Destiny



During a momentous battle, a Japanese general decided to attack even though his army was greatly outnumbered. He was confident they would win, but his men were filled with doubt. On the way to battle, they stopped at a religious shrine. After praying with the men, the general took out a coin and said, "I shall now toss this coin. If it is heads, we shall win. If tails, we shall lose. Destiny will now reveal itself."

He threw the coin into the air and all watched intently as it landed. It was heads! The soldiers were so overjoyed and filled with confidence that they vigorously attacked the enemy and were victorious. After the battle, a lieutenant remarked to the general, "No one can change destiny."

"Quite right," the general replied as he showed the lieutenant the coin, which had heads on both sides.

M O R A L A :
Cel mai puternic aliat este increderea ca vei reusi !
90 Friends in the desert



Two friends were walking through the desert. During some point of the journey, they had an argument and one friend slapped the other one in the face. The one who got slapped was hurt, but without saying anything, wrote in the sand:

"Today my best friend slapped me in the face."

They kept on walking, until they found an oasis, where they decided to take a bath. The one who had been slapped got stuck in the mire and started drowning, but the friend saved him. After he recovered from the near drowning, he wrote on a stone:

"Today my best friend saved my life."

The friend who had slapped and saved his best friend asked him, "After I hurt you, you wrote in the sand and now, you write on a stone, why?"

The friend replied, when someone hurts us we should write it down in sand, where the winds of forgiveness can erase it away. But, when someone does something good for us, we must engrave it in stone where no wind can ever erase it." 
85 Hold my hand



Once a little girl and her father were crossing a bridge. The father was kind of scared so he asked his little daughter, "Sweetheart , please hold my hand so that you don’t fall into the river."

The little girl said, "No, Dad. You hold my hand."

"What’s the difference?" asked the puzzle father.

"There’s a big difference," replied the little girl.

"If I hold your hand and something happens to me, chances are that I may let your hand go. But if you hold my hand, I know for sure that no matter what happens, you will never let my hand go."
84 Ghandi and sugar



A woman once came to Gandhi and asked him to please tell her son to give up eating sugar. Gandhi asked the woman to bring the boy back in a week. Exactly one week later the woman returned, and Gandhi said to the boy, "Please give up eating sugar." The woman thanked the Mahatma, and, as she turned to go, asked him why he had not said those words a week ago."

Gandhi replied, "Because a week ago, I had not given up eating sugar."
83 Freedom Parrot



A man, a great man, a fighter for freedom was traveling in the mountains. He stayed in a caravanserai for the night. He was amazed that in the caravanserai there was a beautiful parrot in a golden cage, continually repeating "Freedom! Freedom!" And it was such a place that when the parrot repeated the word "Freedom!" it would go on echoing in the valleys, in the mountains.

The man thought: "I have seen many parrots, and I have thought they must want to be free from those cages... but I have never seen such a parrot whose whole day, from the morning to the evening when he goes to sleep, is spent in calling out for freedom." He had an idea. In the middle of the night, when the owner was fast asleep, he got up and opened the door of the cage. He whispered to the parrot, "Now get out."

But he was very surprised that the parrot was clinging to the bars of the cage. He said to him again and again, "Have you forgotten about freedom? Just get out! The door is open and the owner is fast asleep; nobody will ever know. You just fly into the sky; the whole sky is yours."

But the parrot was clinging so deeply, so hard, that the man said, "What is the matter? Are you mad?" He tried to take the parrot out with his own hands, but the parrot started pecking at him, and at the same time he was shouting "Freedom! Freedom!" The valleys in the night echoed and re-echoed, but the man was also stubborn; he was a freedom fighter.

He pulled the parrot out and threw him into the sky; and he was very satisfied, although his hand was hurt. The parrot had attacked him as forcefully as he could, but the man was immensely satisfied that he had made a soul free. He went to sleep.

In the morning, as the man was waking up, he heart the parrot shouting, "Freedom! Freedom!" He thought perhaps the parrot must be sitting on a tree or on a rock. But when he came out, the parrot was sitting in the cage. The door was open.
82 Do not question the search



A man was about the cross a river, when master Bibhishana came over, wrote a name on a leaf, tied it to the man�s back, and said:

"Don�t be afraid. Your faith will help you walk on the waters. But the minute you lose faith, you will drown."

The man trusted Bibhishana, and began to walk on the waters, without any difficulty. At a certain point, he had an overwhelming desire to know what his master had written on the leaf tied to his back.

He took it and read what was written:

�Oh god Rama, help this man to cross the river.�

�Is that all?� thought the man. �And who is this god Rama, anyway?�

The moment this doubt became lodged in his mind, he was submerged and drowned in the strong current.
76 . Platon si Socrate

Intr-o zi, Platon l-a intrebat pe Socrate ce este dragostea?

Socrate i-a raspuns: "Du-te pe campul din apropiere si adu-mi cel mai frumos spic de grau pe care il vei gasi, dar tine cont ca nu ai voie sa faci decat o singura incercare!"

M O R A L A : Dragostea ... atat de greu de definit , cuvintele nu sunt suficiente... la fel si incercarea de a gasi cel mai frumos spic din prima incercare
75 Graurul, mierla si privighetoarea

A fost odata ca niciodata un imparat caruia ii placeau cantecele grozav .
Intr-o zi i-a venit ideea de a face un concurs intre pasari  , ca sa se stie care e pasarea care canta cel mai frumos.
Zis si facut . A trimis boierii in toata lumesa ca sa aduca pasarile cele mai maiastre in ale cantatului . Astfel au ajuns in fata imparatului 3 pasari : graurul , mierla si privighetoarea .
Graurul , cu ingamfare in glas , zise :
  - Eu sunt cea mai frumoasa pasare dintre noi asa ca se cade sa intru eu primul !... si intra . Isi incepu melodia care fu laudata foarte tare de ascultatorii din sala tronului , unde se tinea concursul .
Dupa ce iesi graurul in apluzele boierilor , mierla se grabi sa zica :
- Eu sunt mai mare , asa ca eu intru a doua !... si intra . Cantecul mierlei intrecu in frumusete cantecul graurului asa ca mierla primii laude mai mari . Acum toti erau siguri ca mierla va castiga .
Urma privighetoarea care e o pasare micuta si nu are pene asa frumos colorate ca graurul . Mesenii isi dadeau coate zicand  in sinea lor : " oare ce cauta si pasarica asta aici ? "
Privighetoarea incepu sa cante si in sala se auzi cel mai minunat cantec de pana atunci . Muti de uimire , cand se termina cantecul nu mai incetau sa o aplaude pe privighetoare .
  In urma concursului prima a iesit privighetoarea , a doua mierla si al treilea graurul

MORALA :  Cine rade la urma , rade mai bine !
74 In cautarea acului ( sinelui )

Se povesteste ca odata o femeie in varsta pe nume Raiba , cauta pe inserate pe strada un ac .
Vecinii au vazut-o si au sarit in ajutorul ei .
-Ce ai pierdut Raiba , am venit sa te ajutam ?
-Am pierdut acul .
-Si cam pe unde l-ai pierdut ca acul e mic iar drumul e mare ...?
-L-am pierdut in casa !!
-Si de ce il cauti aici ? Cauta-l in casa !
-Aici e lumina , in casa e intuneric !!

MORALA :
Cu totii cautam cate ceva in locuri total nepotrivite pentru ca ne e mai comod, pentru ca asa suntem invatati si educati . De fapt FERICIREA , caci dupa ea alergam toti , e in sufletul nostru nu inafara noastra , unde o cautam cu totii .
73 Doi frati


Povestea spune ca erau doi frati care se iubeau din tot sufletul .
Amandoi erau agricultori .unul s-a casatorit si celalalt a ramas celibatar .Au hotarat sa imparta toata recolta pe jumatate , ca pana atunci .
Intr-o noapte , celibatarul si-a spus :
"- Nu e drept! Fratele meu are nevasta si copii si primeste din recolta tot atat cat primesc eu . Voi merge la miezul noptii la hambarul lui de grau si o sa-i mai adaug niste saci, fara ca el sa-si dea seama."
La randul lui, fratele casatorit a gandit si el :
"- Nu e drept ! Eu am nevasta si copii si viitorul meu va fi asigurat. Dar pe fratele meu, care este singur, cine o sa-l ajute ? Voi merge la noapte la hambarul lui de grau si-i voi mai adauga niste saci fara sa-si dea seama."
Asa au facut amandoi fratii . Si , surpriza ! Amandoi s-au intalnit pe drum in aceeasi noapte , carand fiecare saci pentru celalalt.
S-au privit, intelegand ce s-a intamplat si s-au luat in brate frateste cu si mai multa dragoste si pentru totdeauna.

M O R A L A :
Cateodata, este necesar sa facem un popas in viata si sa ne bucuram de lucrurile cu care suntem binecuvantati cand avem un frate.
Nu putem darui daca nu-i iubim pe cei care sunt cei mai aproape de noi .
Astazi este o zi buna pentru a incepe !
72 Steluta de mare

Un om de afaceri aflat în vacanţă se plimba într-o zi pe o plajă. Pe plajă erau multe steluţe de mare, aduse de val. Observă un băieţel care aduna fiecare steluţă şi o arunca înapoi în apă. Vrând să-i dea o lecţie de viaţă, omul de afaceri se apropie de băieţel şi îi spuse:
- M-am uitat la tine văzând ce faci şi mi-am dat seama că ai o inimă bună şi că le vrei binele. Însă îţi dai seama câte plaje sunt pe aici? Şi câte steluţe de mare mor în fiecare zi pe ele? Nu crezi că ar fi mai bine să faci altceva în timpul pe care îl pierzi salvându-le? Crezi că, salvând câteva steluţe de mare, contează?
Băiatul se uită la el, se aplecă şi luă o steluţă de mare pe care o aruncă în ocean, şi-i spuse:
- Pentru asta contează!!

MORALA : Cei mai multi aleg sa creada ca putinul pe care pot sa-l faca nu schimba nimic. In realitate putin + putin facut cu perseverenta = mult .
71 Adevarata valoare a lucrurilor

Vali se juca in curtea casei. Pandea pasarelele si cum se asezau pe o creanga “poc” tragea cu prastia dupa ele. Nu ca ar fi nimerit vreuna pana acum …
“- Nu te mai juca cu prastia! O sa spargi un geam si faci paguba mare!” striga bunicul la el.
Vali nici nu l-a auzit. Si-a continuat nestingherit vanatoarea pana cand “poc”, un geam a fost atins si s-a spart.
Dintr-o data si-a amintit de bunicul. Acum parca il auzea mai clar “- Nu te mai juca cu prastia… “.
Ii era rusine. Nu a ascultat si IARASI a avut bunicul dreptate. Cum de intotdeauna are dreptate? De unde le stie el pe toate?
S-a dus la bunicul, cu ochii in pamant :
“- Bunicule, trebuie sa iti spun ceva.”
“- Ce e Vali? Ai spart un geam?”
“- Da. De unde stii?”
“- Pai nu am stiut dar m-am gandit, dupa vocea ta … Ti-am spus sa nu te joci cu prastia. “
“- Da, nu te-am ascultat si s-a intamplat. Iarta-ma. Dar nu e asa de mare paguba. Cumparam altul, nu poate sa fie scump. Il platesc eu cu banii din pusculita!”
Bunicului ii sclipi atunci o idee. Ce-ar fi daca ar face din aceasta intamplare o povata pentru Vali?
“ – Ei Vali, ti-am, spus ca e paguba mare. Nu conteaza daca in bani e scump sau nu. Stii de ce?
Pentru ca noi suntem intr-un sat pe varf de munte. Si aici nu sunt magazine, ca la oras. Aici, daca geamul s-a spart, trebuie sa astept mai bine de o luna pana sa il aduca omul de la magazin, dupa ce il comand. El la randul lui trebuie sa fie foarte atent cand il aduce, sa nu se sparga pe drum, caci iarasi am astepta data viitoare cand va merge la oras.
Intelegi Vali de ce e scump? Nu pentru ca e scump in bani ci pentru ca nu se gaseste.
Adevarata lui valoare nu este cea data de pretul in bani ci de valoarea pe care o are pentru tine.
Uite, fara el, frigul intra in casa . Fara el auzim tot zgomotul de afara si nu poti sa te odihnesti. Fara el intra mustele si tantarii in casa. Nu poti sa pui in locul lui, in rama, banii pe care i-ai da sa il cumperi si ei sa te apere de frig, galagie, tantari.
Ai inteles Vali acum care e adevarata valoare a lucrurilor?
Uite, iti mai dau un exemplu. Cat costa o sticla de plastic, din aceea in care cumperi suc de la magazin?”
“- ei bunicule, acum razi de mine. Cat sa coste? Cred ca e gratis. In plus, ce valoare poate sa aibe cand le gasesti aruncate peste tot?”
“- mmm, Vali. Ia inchipuieste-ti ca te ratacesti prin padure si nu mai gasesti drumul spre casa. Si padurea e mare, te poti invarti prin ea zile in sir. Si ti-e sete. Ai noroc si dai de o fantana. Dar ai vrea in continuare sa gasesti drumul spre casa si te gandesti ca nu te poti indeparta prea tare de fantana. Daca ramai fara apa?
Nu ai vrea sa ai o sticla banala de plastic, una din alea multe pe care ‘le gaseti aruncate peste tot’? “
Adevarata valoare a lucrurilor nu trebuie masurata in bani. Adevarata lor valoare este cea data de intrebuintarea lor
70 Povestea darurilor fragile…

Candva, pe o margine de lume, intr-un sat indepartat traia un suflet de artist, talentat si intelept. Maestrul adora copiii si ii placea sa-i rasfete cu incantatoare daruri: lucrusoare mici, nascute dintr-o mare pasiune, foarte frumoase, dar… fragile!
Oricat de mult nu se straduiau bietii prichindei sa fie grijulii cu noile jucarii, fermecatoarele daruri se spargeau zgomotos, transformandu-se in cioburi. Micutii disperati plangeau cu amaraciune. Iar peste ceva timp, batranul intelept le oferea alte daruri minunate: ametitor de frumoase, dar… si mai fragile!
Intr-o zi parintii copiilor, coplesiti de drama picilor, au batut la usa batranului:
- Maestre, esti atat de intelept! Stim ca le doresti copiilor nostri numai bine! Dar de ce le faci astfel de cadouri? Sunt incantatoare, dar atat de fragile!
Batranul intelept le raspunse zambind:
- Vor trece doar cativa ani si cineva le va oferi… inima sa.Din bucuria de a primi aceste lucruri mici – frumoase, dar fragile, si tristetea de a le pierde intr-o clipa, vor invata sa fie macar un pic mai grijulii cu acel dar de nepretuit…

MORALA :
Adevarata valoare a lucrurilor se invata cu timpul
69 Intelepciunea rabinului

UN evreu sarac ce avea 4 copii si se straduia din greu sa puna bucate pe masa se planse intr-o zi rabinului sau :
-Rabi, nu mai prididesc cu necazurile , muncesc incontinuu , sunt plin de datorii si cand vin acasa nu pot sa ma odihnesc caci am 4 copii si stam cu totii in aceeasi casa cu o camera care e si bucatarie iar pe deasupra nevasta mea trebuie sa nasca intr-o luna al cincilea copil . Simt ca o sa innnebunesc , ce sa fac ?
-Ai incredere in mine ? il intreba rabinul ?
-Desigur !
-Ai capra pe langa casa ?
-Da, cu ajutorul ei mai beau copiii ceva lapte .
-Ia-o si tine-o in camera cu voi si vin-o peste o saptamana sa-mi spui cum merg treburile!!!
Peste o saptamana :
-Rabi, e o harmalaia groaznica in casa e mult mai rau decat inainte !
-Ai caine ? intreba rabi .
-Da , el ne pazeste .
-Adu-l si pe el cu voi in casa , apoi vin-o peste o saptamana sa-mi spui cum mer treburile !!!
Dupa a doua saptamana :
-E si mai rau decat numai cu capra , acum cainele latra la capra , copiii alearga dupa caine , tipete peste tot , nu mai pot indura , o sa mor !
-Mai ai alte vietati ?
-Da doua gaini care ne fac oua.
-Baga-le in casa cu voi si hai dupa o saptamana sa-mi spui cum merg treburile!!!
Dupa a treia saptamana evreul nostru vinesi zice :
-E iadul pe pamant la mine acasa, gainile cotcodacesc, capra behaie cainele latra , copiii tipa, nevasta a nascut si bebelusul plange .NU am dormit de 3 zile de cand a nascut sotia mea . Simt ca numai am putere si o sa mor .
-du-te acasa si scoate gainnile si capra si cainele afara si hai sa-mi spui cum merg treburile !!!
Dupa 2 zile vine evreul nostru si zice :
-Rabi , la mine acasa e minunat , am facut curatenie dupa animale , copiii ies afara sa se joace cu animalele iar bebelusul e mai linistit , Am dormit grozav noaptea trecuta . Multumesc !!!

MORALA :
Intotdeauna se poate si mai rau . Trebuie sa trecem prin mai rau ca sa apreciem binele care il avem.
Indiferent daca o situatie e buna sau rea in viata , asta o sa se schimbe
67 Doi taietori de lemne


Doi oameni munceau în aceeasi padure taind lemne. Copacii erau mari, puternici si vânjosi. Cei doi taietori de lemne îsi foloseau securile cu aceeasi maiestrie, dar cu metode diferite: primul lovea trunchiul cu o constanta de neînchipuit, lovitura dupa lovitura, fara sa se opreasca decât câteva clipe pentru a-si mai trage rasuflarea. Cel de-al doilea facea o mica pauza la fiecare ora.
La apus, primul taietor de lemne era la jumatatea trunchiului. Era lac de sudoare si n-ar mai fi rezistat nici cinci minute în plus. Al doilea, sa vezi si sa nu crezi, terminase! Începusera în acelasi timp si cei doi copaci erau la fel!
Primului taietor de lemne nu-i venea sa-si creada ochilor! "Nu mai înteleg nimic! Cum ai reusit sa termini când te opreai la fiecare ora?"
Celalalt zâmbi: "Tu ai vazut ca ma opream dupa fiecare ora, dar n-ai vazut ca profitam de pauza si pentru a-mi ascuti securea".

INVATAMANT :
Spiritul tau e asemenea securii. Nu-l lasa sa se rugineasca. Ascute-l câte putin în fiecare zi

66 Caruta goala

Intr-o dimineata, un baiat impreuna cu tatal sau se plimba prin padure. La un moment dat, tatal s-a oprit, a stat cateva secunde ascultand, apoi și-a intrebat feciorul:

- Fiule, asculta putin si zpune-mi ce auzi.

- Cantecul pasarilor si fosnetul frunzelor, tata! raspunse acesta.

- Asculta mai bine. In afara de acestea mai auzi ceva?

Baiatul, ciulind urechile, ii raspunse:

- Da tata, aud zgomotul unei carute.

- Asa este, raspunse tatal, mai mult decat atat, este o caruta goala!

- Cum stii ca este o caruta goala, fara sa o vezi, doar auzind-o?

- Este foarte usor sa-ti dai seama cand o caruta este goala, din cauza zgomotului pe care il face. Cu cat caruta este mai goala, cu atat face mai mult zgomot.

MORALA :
In viata de zi cu zi cand vedeti o persoana  vorbind prea mult, fiind inoportuna si ingamfata, intrerupand conversatia tuturor, simtindu-se deasupra lor si reducand valoarea oamenilor din jurul lui, amintiti-va: cu cat este caruta mai goala, cu atat este mai mare zgomotul pe care il face!
5 galbeni pentru 5 mere



Într-o dimineaţă, stăpânitorul unei cetăţi fu trezit de nişte strigăte care se auzeau din piaţă: "Hai la mere! Mere dulci cum n-aţi mai gustat!". Ridicându-se indispus din pat şi privind pe fereastră, văzu un târgoveţ ce vindea, într-adevăr, mere, înconjurat de o mulţime de muşterii. "Trebuie să fie tare bune merele alea", îşi spuse mai-marele cetăţii şi, făcându-i-se poftă, îl chemă pe primul său sfetnic şi îi porunci: "Ia cinci galbeni şi mergi în piaţă să cumperi mere de la târgoveţul acela". Primul sfetnic îl chemă pe paharnic şi îi spuse: "Uite patru galbeni, du-te şi cumpără mere". Paharnicul se adresă, la rândul său, stolnicului: "Poftim trei galbeni, de care să cumperi mere de la târgoveţul acela". Stolnicul îl chemă pe primul străjer îi dădu doi galbeni şi îl trimise în piaţă. Acesta dădu un galben unui străjer din subordine, iar acela se duse la târgoveţ şi îi luă la rost: "Hei, ce tot strigi aşa? Ai tulburat somnul mai-marelui cetăţii, iar drept pedeapsă mi-a poruncit să-ţi confisc căruţa asta cu mere".
Zis şi făcut. Întors la şeful său, străjerul se lăudă: "Am făcut un târg nemaipomenit. Cu un galben am cumpărat o jumătate din căruţa cu mere a tărgoveţului". Primul străjer merse la stolnic: "M-am târguit şi, cu cei doi galbeni pe care mi i-ai dat am reuşit să cumpăr un sac cu mere!". Stolnicul - repede la paharnic: "Cu trei galbeni am luat o tolbă întreagă cu mere". Paharnicul dosi jumătate din cantitate şi apoi merse la primul sfetnic: "Iată, cei patru galbeni
mi-au ajuns doar pentru o jumătate de tolbă cu mere". Iar primul sfetnic se înfăţişă dinaintea stăpînitorului cetăţii şi glăsui: "Măria ta, iată, am îndeplinit porunca. Numai că de acei cinci galbeni n-am reuşit să târguiesc decât cinci mere".
Mai-marele cetăţii muşcă dintr-un măr şi cugetă: "Hmmm. Cinci mere pentru cinci galbeni. scump, foarte scump! Şi, cu toate astea, târgoveţul acela avea o mulţime de cumpărători. Înseamnă că lumea o duce bine, are bani. Ia să măresc eu birurile!"

Invataminte :
  Nu toate situatiile prezentate noua corespund realitatii .
  Multi oameni tind sa obtina avantaje necuvenite .

64 Poveste metaforica – Cit valorez ?





  Un tanar s-a dus la un batran intelept pentru a-l ajuta cu un sfat.
- Inteleptule, am venit la tine pentru ca ma simt atat de mic, de neinsemnat, nimeni nu da doi bani pe mine si simt ca nu mai am forta sa fac ceva bun. Ajuta-ma, invata-ma cum sa fac sa fiu mai bun? Cum sa le schimb oamenilor parerea despre mine?
Fara ca macar sa se uite la el, batranul ii spuse:
- Imi pare rau, baiete, nu te pot ajuta acum, am de rezolvat o chestiune personala. Poate dupa aceea.
Apoi, dupa o mica pauza adauga:
- Daca insa m-ai putea ajuta tu pe mine, atunci poate ca as rezolva problema mea mai repede si as putea sa ma ocup si de tine.
- Aaa. incantat sa va ajut – baigui tanarul cam cu jumatate de gura, simtind ca iarasi e neluat in seama si amanat.
- Bine – incuviinta batranul invatat.
Isi scoase din degetul mic un inel si-l intinse baietanului adaugand:
- Ia calul pe care-l gasesti afara si du-te degraba la targ. Trebuie sa vand inelul acesta pentru ca am de platit o datorie. E nevoie insa ca tu sa iei pe el cat se va putea de multi bani, dar ai grija ca sub nici in ruptul capului sa nu-l dai pe mai putin de un banut de aur. Pleaca si vino cu banii cat mai repede.
Tanarul lua inelul, incaleca si pleca. Odata ajuns in targ incepu sa arate inelul in stanga si-n dreapta, doar-doar va gasi cumparatorul potrivit. Cu totii manifestau interes pentru mica bijuterie, pana cand le spunea cat cere pe ea. Doar ce apuca sa le zica de banutul de aur unii radeau, altii se incruntau sau ii intorceau imediat spatele. Un mosneag i-a explicat cat de scump este un ban de aur si ca nu poate sa obtina un asemenea pret pe inel. Altcineva s-a oferit sa-i dea doi bani, unul de argint si unul de cupru, dar tanarul stia ca nu poate vinde inelul pe mai putin de un banut de aur, asa ca refuza oferta. Dupa ce batu targul in lung si-n lat, rapus nu atat de oboseala, cat mai ales de nereusita, lua calul si se intoarse la batranul intelept.
… Flacaul si-ar fi dorit sa aiba el o moneda de aur pe care s-o poata da in schimbul inelului, ca sa-l poatã scapa pe invatat de griji si, astfel, acesta sa se poata ocupa si de el.
Intra cu capul plecat.
- Imi pare rau – incepu el – dar n-am reusit sa fac ceea ce mi-ati cerut. De-abia daca as fi putut lua doi sau trei banuti de argint pe inel, dar nu cred sa pot pacali pe cineva cu privire la adevarata valoare a inelului.
- Nici nu-ti imaginezi cat adevar au vorbele tale, tinere prieten! – spuse zambitor inteleptul. Ar fi trebuit ca mai intai sa cunoastem adevarata valoare a inelului. Incaleca si alerga la bijutier. Nimeni altul n-ar putea spune mai bine cat face. Spune-i ca ai vrea sa vinzi inelul si intreaba-l cat ti-ar da pentru el. Dar, oricat ti-ar oferi, nu-l vinde. Intoarce-te cu inelul!  Flacaul incaleca si pleca in goana.
Bijutierul examina atent micul inel, il privi atent prin lentila prinsa cu ochiul, il rasuci si apoi zise:
- Spune-i invatatorului ca daca ar vrea sa-l vanda acum, nu-i pot oferi decat 58 de bani de aur pentru acest inel.
- Cuuum, 58 de bani de aur?!? – exclama naucit tanarul.
- Da, raspunse bijutierul. Stiu ca-n alte vremuri ar merita si 70, dar daca vrea sa-l vanda degraba, nu-i pot oferi decat 58.
Tanarul multumi si se intoarse degraba la invatat, povestindu-i pe nerasuflate cele intamplate.
- Ia loc, te rog – ii spuse acesta dupa ce-l asculta. Tu esti asemenea acestui inel, o bijuterie valoroasa si unica. Si, ca si in cazul lui, doar un expert poate spune cat de mare este valoarea ta.
Spunand acestea, lua inelul si si-l puse din nou pe degetul mic.
- Cu totii suntem asemenea lui, valorosi si unici, perindandu-ne prin targurile vietii si asteptand ca multi oameni care nu se pricep sa ne evalueze.
Povestea aceasta este dedicata acelora care zi de zi se straduie, lustruind cu migala, sa adauge valoare bijuteriei pe care ei o reprezinta si sa realizeze valoarea pe care o au. Amintiti-va mereu cat de mare este valoarea voastra, chiar daca multi din jur va ignora sau par sa nu-si dea seama cat sunteti de pretiosi.
63 E foarte bine !



Povestea spune despre un rege african care avea un prieten foarte bun din copilarie. Acest prieten avea obiceiul ca indiferent de situatia in care se afla (pozitiva sau negativa) sa reactioneze la fel: “E foarte bine!”Intr-o zi regele si prietenul sau se aflau la vanatoare. Prietenul incarca si pregatea armele pentru rege. Dintr-o greseala, o arma s-a descarcat si i-a retezat regelui buricul degetului mare.
Examinand situatia, prietenul a remarcat ca de obicei: “E foarte bine!”
La asta regele a replicat: “Nu, nu e bine deloc!” si a ordonat ca prietenul lui sa fie aruncat in inchisoare.
Un an mai tarziu, regele vana intr-o zona periculoasa. A fost capturat de canibali, care l-au dus in satul lor. L-au legat de un protap si se pregateau sa-l “prepare”. Unul dintre canibali care vroia sa dea foc a observat ca regele nu avea buricul degetului mare. Fiind superstitiosi, aveau ca regula sa nu manance pe nimeni care nu era intreg.
In concluzie l-au eliberat pe rege.
La intoarcerea acasa, regele si-a reamintit de intamplarea de la vanatoare cand isi pierduse degetul si cuprins de remuscari, ordona sa fie eliberat prietenul lui.
“Ai avut drepate” i-a spus prietenului proaspat eliberat. “A fost foarte
bine ca mi-ai retezat buricul degetului.” Si a inceput sa-i povesteasca
patania cu canibalii. “Imi pare foarte rau ca te-am trimis la inchisoare
atata vreme. A fost urat din partea mea sa fac acest lucru.”
“Nu “, a replicat prietenul , “Este foarte bine!”
“Ce vrei sa spui cu asta, “Este foarte bine?!?” Cum poate fi bine sa-ti trimiti prietenul la puscarie un an?”
“Daca n-as fi fost in inchisoare, as fi fost cu tine.”

Morala: Indiferent in ce situate te afli, depinde de tine si de atitudinea ta daca este o situatie buna sau una rea .
62 Despre mesaje parentale blocante si creativitate !




Intr-o zi un baietel s-a dus la scoala. Baietelul era mic, iar
scoala era mare. Dar cand baietelul a vazut ca intrarea in clasa lui
se facea printr-o usa direct din curte a fost foarte fericit… iar
scoala nu i s-a mai parut atat de mare ca la inceput.

Intr-o dimineata cand baietelul se afla in clasa, profesoara le-a
spus copiilor:
-Astazi o sa facem un desen.

-Grozav, a spus baietelul, caci ii placea foarte mult sa deseneze.
Stia sa deseneze o multime de lucruri: lei si tigri, pui si vaci,
trenulete si vapoare. Si si-a scos cutiuta cu creioane colorate si a
inceput sa deseneze…

Dar profesoara a zis:
-Asteptati! Nu incepeti inca! Si a asteptat pana cand toti copiii au
fost pregatiti.
-Acum o sa desenam o floare, a zis profesoara.

“Grozav” s-a gandit baietelul, caci ii placea sa deseneze flori. Si a
inceput sa deseneze flori frumoase, si le-a colorat in roz,
portocaliu, albastru.

Dar profesoara le-a zis copiilor:
- Asteptati, va voi arata eu cum sa colorati. Si a desenat o floare
rosie cu o tulpina verde.
- Acum puteti incepe, a zis profesoara.

Baietelul a privit floarea profesoarei, apoi s-a uitat la floarea sa.
A lui era mai frumoasa decat a profesoarei; dar n-a spus nimic. A
intors doar pagina si a desenat o floare ca cea a profesoarei… Era
rosie, cu o tulpina verde.

Intr-o alta zi, cand baietelul intrase in clasa prin usa din curte
profesoara le-a spus copiilor:
- Astazi o sa facem ceva din argila.

-Grozav, a spus baietelul, caci ii placea sa lucreze cu argila. Stia
sa faca tot felul de lucruri din argila: serpi si oameni de zapada,
elefanti si camioane. Dar a asteptat pana ce toti copiii au fost
gata.
- Acum o sa facem o farfurie, a zis profesoara.

„Grozav”, s-a gandit baietelul caci ii placea sa faca farfurii de
toate formele si marimile. Si a inceput sa faca farfurii de toate
formele si marimile.

Dar profesoara le-a spus copiilor:
- Asteptati, va arat eu cum se face! Si le-a aratat cum sa faca o
farfurie adanca.
- Asa! Acum puteti incepe!, a zis profesoara.

Baietelul s-a uitat la farfuria profesoarei si apoi la ale sale. Ii
placeau mai mult farfuriile lui, decat farfuria adanca a profesoarei.
Dar n-a spus nici un cuvant. Si-a transformat farfuriile lui intr-o
bila mare de argila din care a facut o farfurie adanca si mare ca cea
facuta de profesoara.

Si foarte curand baietelul a invatat sa astepte si sa priveasca si sa
faca lucruri ca cele facute de profesoara, si foarte curand n-a mai
facut nimic de unul singur.

Si s-a intamplat intr-o zi ca baietelul si familia lui s-au mutat
intr-o alta casa, intr-un alt oras. Si baietelul a trebuit sa mearga
la scoala. Scoala cea noua era si mai mare si nu mai avea nici o usa
prin care sa intre direct din curte in clasa lui. Trebuia sa urce
niste trepte inalte si sa mearga de-a lungul unui coridor lung pana
ajungea in clasa lui.

In prima zi de scoala profesoara le-a zis copiilor:
- Astazi o sa facem un desen!
- Grozav, a zis baietelul, si a asteptat sa-i spuna profesoara ce sa
faca…

Dar ea n-a zis nimic. S-a plimbat prin clasa. Cand a ajuns langa
baietel i-a spus:
- Tu nu vrei sa desenezi?
- Ba da, a zis baietelul.  Ce desen facem?
- Nu stiu pana nu-l faci, a zis profesoara.
- Cum sa-l fac? zise baietelul.
- Cum isi place tie! raspunse ea.
- Sa-l colorez cum vreau eu? a mai intrebat baietelul.
- Cum vrei tu!, a fost raspunsul ei. Daca toti ati face acelasi desen
, si l-ati colora la fel, cum sa stiu eu cine l-a facut?
- Nu stiu, zise baietelul.

Si a inceput sa deseneze o floare rosie cu o tulpina verde…

Morala?

Creativitatea umana este un dar nepretuit. Iti aduci aminte de
usurinta cu care puteai sa iti imaginezi jocuri cand erai copil, sau
sa vezi in jucaria de carpe cea mai frumoasa papusa din lume? Cine
spune ca floarea trebuie sa aiba petale rosii si frunze verzi?
Puterea de a fi creativi este ceea ce ne defineste ca oameni.


Einstein spunea ca “Mintea intuitiva este un dar sacru iar mintea
rationala este servitorul ei de incredere. Am creat o societate care
onoreaza servitorul si a uitat darul. ”

61 Grauntele de cafea




O fata se vaita tatalui sau ca nimic nu-i iesea bine. Nu stia cum sa faca sa avanseze si ea in viata, si se considera invinsa. Era obosita sa lupte fara a obtine nici un rezultat. Avea impresia ca de fiecare data cand rezolva o problema, aparea alta.

Tatal sau, un bucatar, a adus-o la serviciu cu el. A luat 3 oale si le-a pus cu apa la fiert. Cand a inceput sa fiarba apa, a pus morcovi intr-una, oua in alta si un ultima niste cafea. Le-a lasat sa fiarba fara sa spuna un cuvant si suradea fetei lui.

Fata astepta cu nerabdare, intrebandu-se ce vroia sa faca tatal ei. Dupa 20 de minute, tatal a stins focul. A scos ouale intr-un castron, a scos morcovii intr-o farfurie si la sfarsit a pus cafeaua intr-o ceasca. Privindu-si fiica a intrebat-o: Draga, ce vezi aici?

“Oua, morcovi si cafea”, a raspuns ea.

I-a spus sa atinga morcovii. Ea i-a atins si a observat ca sunt moi. Apoi i-a cerut sa ia un ou si sa-l curete de coaja. Atunci ea a observat ca e foarte tare. Dupa care i-a cerut sa guste din cafea. Si ea a inceput sa rada si sa soarba lichidul parfumat.

Surprinsa si intrigata l-a intrebat pe tatal sau: Ce semnificatie au toatea astea, tata? Atunci el i-a explicat ca cele 3 elemente au infruntat aceeasi adversitate: apa fiarta. Doar ca au reactionat complet diferit: Morcovii s-au inmuiat si au devenit usor de sfaramat. Ouale au devenit foarte dure. In schimb cafeaua a schimbat apa.

Care din aceste elemente te crezi tu? Cand adversitatea bate la usa ta, cum raspunzi? si-a intrebat fata.

Esti un morcov, care pare tare, dar, cand fatalitatea si durerea te ating, te inmoi si iti pierzi taria?

Esti un ou care incepe cu o inima maleabila, cu un spirit fluid, dar dupa o moarte in familie, o separare sau o despartire, devine dur si inflexibil? Pe din afara nu te schimbi, dar pe dinauntru ai un suflet si o inima amare?

Sau esti un graunte de cafea? Cafeaua schimba apa fiarta, elementul care-i cauzeaza durerea. Cand apa ajunge la punctul maxim de fierbere cafeaua lasa cea mai buna aroma si savoare.

Iti doresc sa ajungi ca grauntele de cafea, ca atunci cand lucrurile nu sunt tocmai roz, sa poti reactiona pozitiv, fara sa te lasi invinsa de circumstante si sa faci in asa fel ca totul in jurul tau sa se amelioreze!

Iti doresc ca intotdeauna sa fie o Lumina in fata drumului tau si a persoanelor care te inconjoara!

Iti doresc ca intotdeauna sa poti iradia cu forta, optimismul si bucuria ta de a trai “dulcea aroma de cafea”, ca niciodata sa nu pierzi acest parfum pe care numai tu stii sa-l transmiti celorlalti!
Ce-ti doresti foarte tare !

UN om s-a dus la un mare invatat si i-a zis ca el isi doreste cel mai tare sa devina foarte destept si doreste sa fie acceptat ca elev pe langa marele invatat .
I-a fost indeplinita dorinta dar dupa o luna s-a dus la invatat si i-a spus ca nu prea progreseaza , ce ar trebui sa faca ?
Invatatul l-a invitat la o plimbare pe lac cu barca ca sa discute problema ...
Pe la mijlocul lacului la aruncat in apa pe elev si cand acesta a incercat sa intre inapoi in barca , l-a apucat de par si l-a tinut 30 de secunde sub apa fortat . Omul s-a zbatut , a inceput sa inghita apa aproape isi pierduse constienta cand a fost tras inapoi in barca . Dupa ce si-a revenit invatatul la intrebat ce si-a dorit cel mai tare sub apa ?
- Sa respir ! a venit raspunsul elevului .
- Ehe , cand o sa-ti doresti cel mai tare sa devii invatat si destept , atunci o sa se intample destul de usor !!

INVATAMINTE :
Fa lucrurile pana la capat , fa-le bine , fi mandru de ce ai facut , nu te da batut , fi sigur de ceea ce-ti doresti , fa-le cu toata fiinta ta .
59 Fluturele albastru

Viata ca un fluture albastru



A fost odata un barbat caruia i-a murit sotia, astfel incat el locuia impreuna cu cele doua fete ale sale, care erau din fire foarte curioase si inteligente. Fetele ii puneau mereu multe intrebari… la unele stia sa le raspunda, la altele nu…

Tatal lor isi dorea sa le ofere cea mai buna educatie, de aceea intr-o zi si-a trimis fetele sa petreaca o perioada de timp in casa unui intelept. Acesta stia intotdeauna sa le raspunda la intebarile pe care ele le puneau.

La un moment dat una dintre ele a a adus un fluture albastru pe care planuia sa il foloseasca pentru a insela inteleptul.

-Ce vei face? o intreba sora ei.

-O sa ascund fluturele in mainile mele si o sa intreb inteleptul daca e viu sau mort. Daca va zice ca e mort, imi voi deschide mainile si il voi lasa sa zboare. Daca va zice ca e viu, il voi strange si il voi strivi. Si astfel orice raspuns va avea, se va insela!

Cele doua fete au mers intr-o clipa la intelept si l-au gasit meditand.

-Am aici un fluture albastru. Spune-mi, inteleptule, e viu sau mort?

Foarte calm, inteleptul surase si ii zise:

-Depinde de tine… fiindca e in mainile tale!

Asa este si viata noastra, prezentul si viitorul nostru. Nu trebuie sa invinovatim pe nimeni cand ceva nu merge: noi suntem responsabili pentru ceea ce dobandim sau nu. Viata noastra e in mainile noastre, ca si fluturele albastru. De noi depinde sa alegem ce vom face cu ea.

58 Vanzatorii de pantofi


  Cu mult timp in urma , cand nu se ajungea in Africa decat cu greu , doi negutatori de pantofi din Anglia s-au decis sa-si incerce norocul pe continentul fierbinte .
  Ajunsi acolo , dupa o saptamana au scris inapoi fiecare telegrame .

  Primul :    " Situatie disperata ! nimeni nu poarta pantofi in Africa ! "

  Al doilea :  " Oportunitate fantastica ! Nu au descoperit pantofii inca ! "



  MORALA : Putem alege tot timpul sa vedem partea buna sau rea a lucrurilor .
57 Povestea unui caine




Fiind veterinar, am fost chemat sa consult un ciobanesc irlandez in varsta de zece ani, numit Belker. Stapanii cainelui, Ron, sotia sa Lisa si fiul lor Shane, erau foarte atasati de Belker si sperau intr-un miracol.


L-am consultat pe Belker si am descoperit ca avea sa moara de cancer. Am spus familiei ca nu se poate face nimic pentru Belker si m-am oferit sa execut procedura de eutanasiere a batranului catel la ei acasa.


In timp ce stabileam urmatorii pasi, Ron si Lisa mi-au spus ca, dupa parerea lor, ar fi bine ca fiul lor de 6 ani, Shane, sa urmareasca procedura. Ei credeau ca Shane ar putea sa invete ceva din aceasta experienta.


In urmatoarea zi, am simtit familiarul nod in gat atunci cand familia lui Belker l-a inconjurat. Shane parea atat de calm, mangaind batranul caine pentru ultima data, incat m-am intrebat daca intelegea ce se petrece. In decursul a cateva minute, Belker s-a stins in liniste.


Micutul baiat a parut sa accepte trecerea lui Belker fara vreun pic de dificultate sau confuzie. Am stat cu totii pentru o vreme, impreuna, dupa moartea lui Belker, comentand cu glas tare tristul fapt ca vietile animalelor sunt mai scurte decat cele ale oamenilor. Shane, care ascultase in liniste, a spus cu glasul lui subtire: „Eu stiu de ce."


Speriati, ne-am intors cu totii spre el. Cuvintele pe care le-a rostit in urmatorul moment m-au uimit. Nu auzisem niciodata o explicatie mai alinatoare.


El a spus: „Oamenii se nasc pentru a invata cum sa traiasca o viata buna – cum e sa iubesti pe toata lumea mereu si sa fii bun, nu-i asa?" Copilul de sase ani a continuat: „Ei bine, cateii stiu deja cum sa faca toate lucrurile astea, deci nu trebuie sa traiasca la fel de mult ca sa invete."

............ ......... .......

M O R A L A :

Tine minte, daca un catel ar fi profesorul tau, ai invata de la el anumite comportamente:


-Cand cei dragi vin acasa, alearga intotdeauna in intampinarea lor.


-Nu rata niciodata oportunitatea de a iesi la o plimbare;


-Permite ca experienta aerului proaspat si a vantului peste fata ta sa fie extaz pur;


-Trage cate un pui de somn;


-Intinde-te inainte de a te ridica;


-Alearga, zburda si joaca-te in fiecare zi;


-Evita sa musti atunci cand un simplu marait e suficient;


-In zilele calde, opreste-te si intinde-te pe iarba;


-In zilele toride, bea multa apa si intinde-te sub un copac umbros;


-Cand esti fericit, danseaza si misca-ti tot corpul; ;


-Fii loial;


-Nu te preface niciodata ca esti altceva decat esti;


-Daca ceea ce vrei este ingropat, sapa pana il gasesti;


-Cand cineva are o zi proasta, fii tacut, stai aproape si mangaie-l incet cu nasul;
56 Pasi pe nisip

Pasi pe nisip                                                             
                                                                           
                                                                           
                        de Ademar Baross  -  poet brazilian               
                                                                           
                                                                           
  Am avut un vis in noaptea de Craciun.                                   
  Mergeam pe o plaja iar Dumnezeu                                         
  pasea alaturi de mine,                                                 
  pasii ni se imprimau pe nisip,                                         
  lasind o urma dubla:                                                   
  una era a mea, cealalta a Lui.                                         
  Atunci mi-a trecut prin minte ideea                                     
  ca fiecare din pasii nostri                                             
  reprezentau o zi din viata mea.                                         
  M-am oprit ca sa privesc in urma.                                       
  Si am revazut toti pasii                                               
  care se pierdeau in departare.                                         
  Dar am observat ca in unele locuri                                     
  in loc de doua urme                                                     
  nu mai era decit una singura...                                         
  Am revazut filmul vietii mele.                                         
  Ce surpriza!                                                           
  Locurile in care nu se vedea                                           
  decit o singura urma                                                   
  corespondeau cu zilele cele mai intunecate                             
  ale existentei mele:                                                   
  zile de neliniste si de rea-vointa,                                     
  zile de egoism sau de proasta dispozitie,                               
  zile de incercari si de indoiala,                                       
  zile de nesuportat...                                                   
  Zile in care eu fusesem de nesuportat.                                 
  Si atunci intorcindu-ma spre Domnul                                     
  am indraznit sa-i reprosez:                                             
  -Totusi ne-ai promis ca vei fi cu noi                                   
  in toate zilele!                                                       
  De ce nu ti-ai tinut promisiunea?                                       
  De ce m-ai lasat singur                                                 
  in cele mai grele momente din viata,                                   
  in zilele cind aveam cea mai mare nevoie                               
  de Tine?                                                               
                                                                           
                                                                           
                                                                           
  Iar Domnul mi-a raspuns:                                                 
  -Dragul meu, zilele pentru care n-ai vazut                             
  decit o singura urma de pasi pe nisip                                   
  sunt zilele in care te-am purtat pe brate...       


MORALA : In acest caz depinde de fiecare ...           

55 Cele trei cai


Se spune ca erau trei prieteni care isi doreau sa urce un munte pentru ca in varful lui traia un batran plin de intelepciune pe care isi doreau sa-l cunoasca .
La un moment dat au ajuns la o rascruce , si fiecare a continuat sa-si aleaga drumul dupa cum il indemna sufletul .
Primul a ales o carare abrupta , ce urca drept catre varf . Nu-i pasa de pericole , dorea sa ajunga la batranul din varful muntelui cat mai repede .
A doua cale nu era chiar atat de abrupta , dar strabatea un canion ingust si accidentat , strabatut de vanturi puternice .
Al treilea a ales o carare mai lunga , care ocolea muntele serpuind in pante line .
Dupa 7 zile , cel care urcase pe calea cea abrupta a ajuns in varf extenuat , plin de rani sangerande . Plin de nerabdare , s-a asezat sa-si astepte prietenii .
Dupa 7 saptamani , ametit de vanturile puternice care i se impotrivisera , ajunse si al doilea . Se aseza in tacere langa cel dintai , asteptand .
Dupa 7 luni sosi si cel de al treilea , cu fata stralucindu-i de fericire , semn al unei profunde stari de liniste si multumire interioara .
Cei doi erau furiosi pentru ca drumul lor a fost greu si au avut mult de asteptat , in timp ce drumul lui a fost o adevarata placere . Asa ca l-au intrebat pe batranul intelept care a ales cel mai bine .
-Ce ai invatat tu ? il intreba pe primul .
-Ca viata este grea si plina de pericole si greutati , ca este plina de suferinta si adeseori ceea ce intalnesc in cale imi poate provoca rani , ca pentru fiecare pas inainte trebuie sa duc o lupta incrancenata care ma sleieste de puteri . Asadar … am ales eu calea cea mai buna catre tine ?
-Da , ai ales bine … Si tu , ce ai invatat ? il intreba pe al doilea .
-Ca in viata multe lucruri ma pot abate din cale , ca uneori pot sa pierd drumul , ajungand cu totul altundeva decat doresc … dar daca nu imi pierd increderea , reusesc pana la urma .    Asadar … am ales eu calea cea mai buna catre tine ?
-Da , ai ales bine …  Si tu , ce ai invatat ? il intreba pe ultimul .
-Ca ma pot bucura de fiecare pas pe care il fac daca aleg sa am Rabdare , ca daca privesc cu Intelegere viata nu este o povara grea , ci un miracol la care sunt primit cu bucurie sa iau parte , ca Iubirea care ma inconjoara din toate partile imi poate lumina sufletul daca ii dau voie sa patrunda acolo . Asadar … am ales eu calea cea mai buna catre tine ?
-Da , ai ales bine …
Uimiti de raspunsurile batranului , cei trei prieteni au cazut pe ganduri . Si au inteles , in sfarsit , ca la orice rascruce POT ALEGE… iar viata fiecaruia este rezultatul alegerilor facute de-a lungul ei . 


MORALA:
Macar pe undeva prin vreun colt de suflet… sa mai gasim putina Rabdare , un strop de Intelegere … si poate Iubire!

54 Doar fericirea conteaza !


Se povesteste ca intr-o zi din vremuri demult apuse un om a trebuit sa faca o calatorie intr-o tara indepartata , aflata peste mari si tari .
In drumul sau a intalnit tot felul de oameni , cu obiceiuri mai mult sau mai putin asemanatoare . Si-a amintit pentru tot restul vietii de unul dintre acestea .
Era dimineata cand a zarit in departatre turnurile unei cetatii . Pana sa ajunga in apropierea ei se facuse deja pranzul , si cum in partea dreapta a drumului se afla un cimitir ingrijit, cu pomi umbrosi si flori frumos parfumate , omul s-a hotarat sa faca un scurt popas .
Pasind catre o banca pe care o zarise in apropiere , omul a citit ceea ce era scris pe cruci …  “ A trait sase ani , trei luni si patru zile ” … “ A trait unsprezece ani , doua luni si cinci zile ” … “ A trait trei ani , patru luni si patru zile ” … “ A trait noua ani , opt luni si doua zile ” …
S-a intristat crezand ca nimerise intr-un cimitir pentru copii , si unul dintre locuitorii cetatii l-a vazut si a intrebat :
-De ce esti atat de trist , ai pe cineva din familie ingropat aici ? Mama , tatal poate … ? ”
-Cum s-ar putea una ca asta , doar vad ca aici sunt ingropati numai copii !
-Nu … doar ca , vezi … noi cand ne nastem primim fiecare cate un carnetel . La inceput tin socoteala parintii pentru noi , apoi scriem singuri … de fiecare data cand ne-am bucurat si pentru cat timp … iar cand unul dintre noi se duce , familia aduna timpul pe care l-a petrecut bucurand-se … si asta este ceea ce vezi tu scris aici .
-Timpul pe care l-ati petrecut bucurandu-va …
-Da , pentru noi doar asta conteaza ! 

MORALA :
Daca ar fi fost sa ai un astfel de carnetel  , tu cati ani , cate luni si cate zile crezi ca ai fi adunat in el pana acum ? Oricata bucurie ai adunat si ai daruit pana acum , iti doresc sa traiesti … pana la adanci batranete !

53 Poveste cu un magar



Intr-o buna zi , magarul unui taran cazu intr-o fantana . Nefericitul animal se puse pe zbierat , ore intregi , in timp ce taranul cauta sa vada ce e de facut . Pana la urma , taranul hotari ca magarul era oricum batran , iar ca fantana , fiind secata , tot trebuia sa fie acoperita odata si-odata . Astfel a ajuns la concluzia ca nu mai merita osteneala de a-l scoate pe magar din adancul fantanei .

Asa ca taranul isi chema vecinii , ca sa-i dea o mana de ajutor . Fiecare dintre ei apuca cate o lopata si incepu sa arunce de zor pamant inauntrul fantanei . Magarul pricepu de indata ce i se pregatea si se puse si mai tare pe zbierat . Dar , spre mirarea tuturor , dupa citeva lopeti bune de pamant , magarul se potoli si tacu . Taranul privi in adincul fantanei si ramase uluit de ce vazu :

Cu fiecare lopata de pamant , magarul cel batran facea ceva neasteptat : se scutura de pamant si pasea deasupra lui . In curand , toata lumea fu martora cu surprindere cum magarul, ajuns pana la gura fantanei , sari peste ghizduri si iesi frematind ...

MORALA:

Viata poate arunca si peste noi cu pamant dar putem gasi intotdeauna solutii salvatoare !
52 Povestea clopoteilor de vant

Se povesteste ca odata , demult , traia retras in muntii din China un maestru .
Era vesel tot timpul , le zambea tuturor celor care ii ieseau in cale . Unul dintre elevii lui , curios fiind sa afle cum de maestrul este tot timpul fericit, l-a intrebat intr-o zi :
- Maestre , de unde acest zambet continuu pe chipul tau ?
- De la clopoteii de vant , raspunse maestrul .
- Cum asa ?
- De fiecare data cand suna clopoteii de argint de la poarta mea , ma cuprinde o bucurie fara margini ! Inseamna ca vine cineva … Si sosirea cuiva , fie si doar a vantului , ma umple de fiecare data de fericire …
Gandind ca ar avea in ei ceva magic, intr-o noapte elevul hotari sa fure clopoteii . Ii duse in casa lui , ii aseza la poarta si astepta ca miracolul sa se produca . Dar nu simti nimic cand acestia sunara … Ba mai mult , dupa o saptamana sunetul clopoteilor incepu sa il enerveze din cale afara !
Cand totul deveni insuportabil , cuprins de remuscari, se duse inapoi la maestrul sau sa-i inapoieze clopoteii . Isi ceru de nenumarate ori iertare , si cand fu sigur ca maesrul l-a iertat, ii puse intrebarea care il framanta :
- De ce la mine nu se intampla nimic atunci cand suna clopoteii ? De ce nu apare bucuria pe care o vad la tine ?
- Dragul meu , ii raspunse maestrul , unde ai asezat tu clopteii ?
- La poarta casei mele , maestre!
- Ei , vezi ? Trebuia sa-i asezi la poarta sufletului tau …

  M O R A L A : Frumusetea unui om sta in interior in sufletul lui !
51 Camera din Rai

Într-o zi, un om a ajuns în Rai, aşa cum se întâmplă adesea. La sosire, a fost întâmpinat de un grup de îngeri şi i-au fost prezentate toate minunile Raiului. În cursul plimbării, omul a observat că exista o cameră pe lângă care îngerii pluteau iute de fiecare dată când ajungeau la ea.
- Ce este în camera aceasta? a întrebat omul.
Îngerii s-au uitat unul la altul, ca şi cum s-ar fi temut de întrebare. În cele din urmă, unul dintre ei a făcut un pas înainte şi a spus cu blândeţe:
- Nu avem voie să te împiedicăm să intri, dar, te rog, crede-ne, nu vrei să intri acolo.
Omul începu să se gândească la ce s-ar fi putut găsi în acea cameră. Ce ar fi putut fi atât de oribil, încât îngerii ar fi vrut să ascundă? Omul ştia că, probabil, ar fi trebuit să îi asculte, dar îi era greu să reziste tentaţiei.
“Până la urmă”, se gândi acesta, “sunt un om.”
Mergând încet spre încăpere, omul se simţi cuprins de spaimă şi se întrebă ce grozăvii ar fi putut să iasă la iveală. Dar, de fapt, camera era plină cu cele mai frumoase lucruri din câte ţi-ai fi putut imagina: o casă minunată, lucruri drăguţe, înţelepciune, o familie fericită, prieteni iubitori şi bogăţii nemăsurate.
Cu ochii măriţi de uimire, omul se întoarse spre îngeri.
- Dar de ce n-aţi vrut să intru? Camera este plină cu cele mai frumoase lucruri din câte am văzut vreodată!
Îngerii schimbară priviri întristate între ei, apoi se uitară iar la om.
- Acestea sunt toate lucrurile pe care ar fi trebuit să le ai pe Pământ, dar nu ai crezut niciodată că le-ai putea avea.


Extras din cartea Poţi avea tot ce îţi doreşti, de Michael Neill, editura Amaltea


MORALA : Daca crezi ca poti sau nu poti ...ai dreptate . Nu inceta sa crezi in visele tale !
50 Soarecele si broasca


Un soarece veni in ospetie la broasca . Broasca il intampina pe mal si il pofti in palatul sau de sub apa . Soarecele dete sa o urmeze , dar inghiti la apa , ca abia izbuti sa se catere indarat pe mal si sa-si scape zilele .
- Cat voi trai , grai patitul , nu m-oi mai duce in ospetie la necunoscuti .

M O R A L A : Prietenii noi ne pot rezerva surprize .
49 Soricelul lacom


Un soricel a ros dusumeaua si a facut o deschizatura in ea . Trecu printr-insa si gasi de mancare din belsug . Numai ca soarecele era tare lacom si manca pana burta i se umfla . Cand se lumina de ziua , soarecele dadu sa se intoarca acasa , dar burta umflata nu-l mai lasa sa treaca prin deschizatura . Astfel a ramas prins in gaura din dusumea si stapanul casei l-a gasit si i-a pus capat zilelor .

M O R A L A : Lacomia te duce la pierzanie
48 Lupul si cainele


Un lup jigarit umbla pe la marginea satului si se intalni cu un caine gras . Lupul intreba :
_ Ia spune , caine , de unde dobanditi voi demancare ?
Cainele raspunse :
- Oamenii ne hranesc .
- Se vede treaba ca la grea munca va pun oamenii .
- Ba de loc , raspunse cainele . Tot ce avem de facut este sa pazim curtea pe vreme de noapte .
- Numai pentru atat lucru va hranesc ei asa de bine ? se mira lupul...m - as tocmi numaidecat intr - o slujba ca a voastra , caci noua , lupilor , ne vine tare greu sa dobandim demancare .
- Pai atunci , haide , spuse cainele . Stapinul are sa te hraneasca si pe tine la fel .
Lupul se bucura de propunere si porni impreuna cu cainele sa se tocmeasca in slujba la oameni .
Dar cand sa intre pe poarta , numai ce baga lupul de seama ca pe grumazul cainelui paru este cam ros . Il intreba :
- Da rosatura asta de unde o ai ?
- O  am asa , raspunde ciinele .
- Adica , cum asa ?
- Pai asa , de la lant . Ziua stau legat in lant si uite ca acesta mi - a cam ros parul pe grumaz .
- Atunci , ramai sanatos , ciine , zise lupul . Nu ma mai duc sa traiesc printre oameni . Chiar de-oi fi flamand voi fi liber .

M O R A L A : Libertatea e nepretuita !
              Tot timpul cand castigi ceva , pierzi ceva .
47 Lupul si veverita


Sarind in joaca din creanga in creanga , veverita cazu drept pe spatele unui lup adormit . Lupul vru sa o manance dar veverita se ruga :
- Lasa-ma , lupule sa plec !
- Bine , te las cu conditia sa-mi spui cum de sunteti tot timpul vesele , tot timpul va zbenguiti prin copaci in timp ce pe mine ma incolteste uratul si plictiseala tot timpul .
- O sa-ti raspund din copcac , da-mi drumul !
Lupul o elibera si catarandu-se in copac veverita ii zise :
- Uratul te incolteste fiindca esti rau . Rautatea iti mistuie inima . Noi suntem vesele pentru ca suntem bune si nu facem rau nimanui .

M O R A L A : Ce dam primim in schimb.
              Ce tie nu-ti place altuia nu-i face .
46 Povestea incaltarilor


În timpuri de mult uitate ,pe cand nu se inventasera incaltarile , trăia un rege care conducea o ţară prosperă .
Într-una din zile , acesta s-a dus să viziteze unul dintre cele mai îndepărtate colţuri ale regatului său . Când s-a întors la palat a început să se plângă de cât de tare îl dureau picioarele întrucât a fost prima datã când a străbătut o cale atât de lungã iar drumul a fost stâncos şi dificil .
Prin urmare s-a decis să ia măsuri . A poruncit oamenilor săi să acopere fiecare drum din întreg regatul cu piele . În mod cert va fi nevoie de mii de piei de vite şi va costa o uriaşă sumă de bani .
Unul dintre slujitorii săi înţelepţi a cutezat însă să-i spună regelui : “ Măria ta , de ce să cheltuiţi fără folos atâţia bani . Mai bine porunciţi să vă taie o bucată mai mică de piele cu care să vă acoperiţi picioarele ” .
Regele a fost mai întâi surprins , dar într-un final a acceptat să-şi facă lui “încălţări” cu care să poată străbate toate drumurile grele ale regatului .

M O R A L A :  Nu mai aştepta ca lumea să se schimbe aşa încât să îţi fie ţie mai uşor , mai bine intoarce-ţi privirea către tine , investeşte în tine . Drumul în viaţã nu a fost şi nici nu va fi vreodată usor . Dar dacă te “dotezi” corespunzător îi vei putea face faţă cu succes .
45 Femeia mereu necajita


Într-un mic orăşel trăia o femeie cu cei doi feciori ai ei . Unul dintre feciori era negustor de umbrele iar celălalt îşi câştiga existenţa vânzând sandale .
Această femeie era mai mereu tristă . Văzând o mereu în această stare de tristeţe , un om a întrebat-o :
- Ce te supără femeie ? Ce necaz îţi chinuie sufletul ?
Femeia îi răspunse :
- Vezi dumneata , acum plouă . Unul din feciorii mei trăieşte din vânzarea de sandale . Din cauza vremii afacerea lui are de suferit . Cum să nu fiu necăjită ?
Peste câteva zile soarele îşi făcu simţită prezenţa în micul orăşel dar mai puţin în inima femeii căci ea tot tristă şi abătută era . Nedumerit acum , omul o întrebă din nou :
- Acum e soare , nu asta aşteptai ? Feciorul tău are acum o afacere prosperă vânzând sandale , de ce eşti în continuare supărată ?
Femeia îi răspunse :
- Ooo , vezi dumneata , celălalt fecior al meu vinde umbrele . Cine cumpără umbrele pe vremea asta însorită ? Înţelegi acum de ce sunt tristă ?
- Sunt şi mai nedumerit acum , răspunse omul . Din câte mi ai vorbit despre feciorii tăi , eu înţeleg că tu ar trebui să fii mereu o mamă fericită . Când plouă , feciorul tău care vinde umbrele prosperă iar când e soare celălalt fecior al tău vinde sandale . ”

M O R A L A : În timp ce înţeleptul este fericit şi în iad, prostul suferă şi în rai.


44 Noroc sau ghinion



Trăia odată într-un sat un bătrân foarte sărac. El avea însă un cal foarte frumos . Atât de frumos încât lordul din castel vroia să i-l cumpere . Dar bătrânul l-a refuzat spunându-i :
“ Pentru mine acest cal nu este un simplu animal . El imi este prieten . Cum aş putea să îmi vând prietenul ? ”
Dar , într-una din zilele următoare , când bătrânul a mers la grajd , a văzut că i-a dispărut calul .
Toţi sătenii i-au spus “ Ţi-am spus noi ! Trebuia să îi vinzi calul lordului . Dacă nu ai acceptat el ţi l-a furat ! Ce mare ghinion . ”
“ Ghinion sau noroc , zise bătrânul, cine ştie ? ”
Toţi au râs de el . După 15 zile însa calul s-a întors . Şi nu era singur , avea în spate o mulţime de cai sălbatici . El a scăpat din grajd , a curtat o tânără iapă şi când s-a întors , restul cailor s-au luat după el .
“ Ce mai noroc ! ” strigară sătenii .
Bătrânul , împreună cu fiul său , a început să îmblânzească acei cai noi veniţi . Dar , o săptămână mai târziu , fiul bătrânului şi-a rupt piciorul în timp ce încerca să dreseze unul dintre cai .
“ Ghinion ! ” îi ziseră prietenii bătrânului . “ Ce ai să te faci acum , fără ajutorul fiului tău ? Tu eşti deja în pragul sărăciei ! ”
“ Ghinion , noroc , cine poate şti ? ” le răspunse bătrânul .
După câteva zile de la tragicul accident , soldaţii lordului trecură prin sat şi îi obligară pe toţi flăcăii să li se alăture . Doar fiul bătrânului a scăpat datorită piciorului său rupt .
“ Ce noroc pe tine ! ” strigară vecinii . “ Toţi copiii noştri au fost dusâşi în război , doar tu ai avut şansa să îl păstrezi lângă tine . Fiii noştri ar putea fi ucişi . ”
Bătrânul le răspunse : “ Ghinion, noroc… cine poate şti ? ”


M O R A L A : Viitorul vine către noi bucăţică după bucăţică, puţin câte puţin. Nu ştim niciodată ce ne aşteaptă. Dar dacă păstrăm o atitudine pozitivă va fi mereu loc pentru o nouă şansă şi vom putea fi mai fericiţi.

43 Ingerasul si dracusorul !


  Un bunic se plimba cu nepotul sau gandindu-se sa-i deie o lectie despre viata ii spune :
  - Sa sti ca in capul fiecaruia dintre noi exista un ingeras care ne indeamna sa facem numai lucruri bune si un dracusor care ne spune sa facem lucruri rele ...iintre ei exista o lupta permanenta , la toti oamenii !
  - Bunicule , care o sa castige la mine ?
  - Cel pe care o sa-l hranesti mai mult !

M O R A L A :  Toti avem impulsuri si ganduri bune si rele dar putem sa alegem carora sa le dam ascultare !
37 Puterea mintii

 



La un intelept din vechime , pe numele lui Atreides , au venit , intr-o buna zi , cativa cunoscuti si i-au povestit despre un oarecare Providius , a carui intelepciune parea sa fie nemaiintalnita .
Auzind asta , Atreides a hotarat sa-l cheme pe Providius , pentru a-l pune la incercare , conform obiceiurilor vremii , cand inteleptii se intreceau pentru titlul de cel mai intelept om din lume .
Sigur ca in zilele noastre a devenit aproape imposibil de acordat un astfel de titlu , dar in vechime lucrurile stateau cu totul altfel .
Asa se face ca Providius a acceptat provocarea .
Totusi , pentru ca era foarte batran , Atreides s-a gandit ca ar fi prea obositor sa-si incerce fortele cu Providius in foarte multe probe , care mai de care mai sofisticata .
" E de ajuns o singura proba " , i-a spus el indraznetului Providius .
" Pur si simplu , daca reusesti sa faci ceea ce iti voi cere doar prin puterea mintii , voi recunoaste ca esti mai intelept decat mine " .
Replica lui Providius nu s-a lasat asteptata .
" O singura incercare mi se pare si mie suficienta . "
" Voi incerca sa fac ceea ce imi ceri doar prin puterea mintii " , a spus el , cerand ca intrecerea sa inceapa imediat .
Obiceiul era ca la astfel de competitii sa asiste batranii locului , care sa depuna marturie pentru castigator .
Cum pe vremea aceea nu existau telefoane , a durat ceva pana au fost gasiti toti batranii , pana au venit in casa lui Atreides , pana s-au asezat in cerc in jurul celor doi competitori si pana li s-au explicat regulile jocului .
Atunci cand toate au fost puse la punct , Atreides i-a spus lui Providius in ce consta incercarea .
" Tu , despre care se spune ca esti mai intelept decat mine , daca vrei sa dovedesti aceasta , atunci determina-ma , doar prin puterea mintii si a cuvantului tau , sa ies din aceasta camera " , a spus el si apoi s-a instalat si mai bine intre perne .
Surpriza a fost mare , nu numai pentru Providius , dar si pentru batranii prezenti .
Indiferent de varsta sau de experienta lor , cu totii si-au spus in barbi ca Atreides este , evident , castigatorul , care isi va pastra titlul de cel mai intelept om din lume , pentru ca nu are altceva de facut decat sa stea intre perne , indiferent ce ii va spune Providius .
Cu toate astea , Providius nu s-a dat batut .
A stat multa vreme pe ganduri , dupa care i-a spus lui Atreides :
" Sub nici o forma nu voi putea sa te determin sa iesi din aceasta incapere , doar prin puterea mintii mele .
Totusi , daca ai fi dispus sa accepti propunerea mea , cred ca stiu un mod de a te determina sa intri in aceasta incapere .
Incitat , Atreides a acceptat provocarea si a iesit in curte , asteptand sa vada ce va face Providius pentru a-l determina sa intre inapoi .
Gurile rele spun ca in clipa imediat urmatoare , cand a inteles ce s-a intamplat , lui Atreides i s-au muiat picioarele si a inceput sa respire neregulat .
" Am castigat, Atreides, a spus Providius , pentru ca mi-ai cerut ca prin puterea mintii mele sa te fac sa iesi din incapere , iar acum , asa cum poate vedea oricine , te afli afara " .

M O R A L A :  Intotdeauna se va gasi cineva care la un moment dat o sa ne depaseasca !




38 Poveste despre rai





Un om si cainele sau au murit in acelasi timp . Ajungand in cer , au mers pe un drum pietruit cu aur , pe langa un gard de marmura fina, pana au dat de o poarta superba , construita din perle , ce straluceau sub razele soareluri .
Ajungand langa poarta , au vazut un om sezand in pragul ei .
- Scuzati-ma , unde ne aflam ?
- In Rai , a raspuns portarul .
- Putem primi un pahar cu apa ?
- Desigur , a raspuns portarul , intra si vei primi .
- Singur ? Prietenul meu nu poate intra ?
- Regret , nu permitem intrarea animalelor ...
Omul a decis sa renunte la apa , si-a chemat cainele si-au plecat mai departe . Tot mergand au ajuns la o poarta simpla de lemn , fara gard imprejur . Un portar statea rezemat de poarta si citea dintr-o carte .
- Putem primii putina apa?
- Desigur , cu placere , intrati , a raspuns portarul .
Cei doi au trecut poarta si au baut apa rece din fantana apropiata, cat au poftit .
- Multumim , dar unde ne aflam ?
- In Rai , le-a raspuns portarul .
- Am mai intalnit un portar , si el mi-a spus ca la poarta lui e intrarea in Rai ...
- Ah , te referi la strada aurita si poarta cu perle ? Nuuu , acolo e Iadul !
- Si nu va pasa ca acolo se folosesc de numele vostru ?
- Nu , i-a raspuns portarul . Noi suntem bucurosi sa ei ii pastreaza pe toti aceia care sunt de acord sa-si paraseasca prietenii si sa-i lase afara !

MORALA : Prietenia e un cadou nepretuit pe care ti-l faci singur si care te rasplateste atata timp cat o pastrezi .

42 Odaia cu oglinzi

Ratacind pe ici, pe colo, un caine urias ajunse intr-o odaie care avea pe toti peretii oglinzi imense.

Astfel se vazu dintr-odata inconjurat de caini. Se infurie, incepu sa scrasneasca din dinti si sa maraie. Fireste, si cainii din oglinda facura la fel, descoperindu-si coltii fiorosi.

Cainele nostru incepu sa se invarta vertiginos intr-o parte si in alta pentru a se apara de atacatori, dupa care - latrand cu furie - se arunca asupra unuia dintre presupusii sai adversari.

In urma puternicei izbituri in oglinda, cazu la pamant fara suflare si plin de sange.

Daca ar fi dat din coada prieteneste o singura data, toti cainii din oglinda ar fi raspuns in acelasi fel. Si intalnirea lor ar fi fost o sarbatoare!

M O R A L A  : Recolta depinde de samanta care am pus-o in pamant !
41 Prietenia este cea mai de pret comoara


Într-o zi, Petru a găsit o hartă pe care era marcat drumul către o comoară inestimabilă. “Voi găsi această comoară şi aşa, voi avea parte şi de ceva aventură!” exclamă el.
Şi iată, că porni la drum. Şi merse, ce merse şi ajunge la o pădure. Acolo l-a întâlnit pe Leu, pe care îl întreba:” Eşti suficient de puternic şi curajos pentru a veni cu mine la o vânătoare de comori? Leul acceptă propunerea lui Petru şi îl însoti pe acesta la drum. Pădurea era foarte deasă şi întunecoasa, iar lui Petru i se făcu frică însa, cu Leul lângă el reuşi să o străbată până la capăt.
Când cei doi ajunsese la poalele unui munte, îl întâlnira pe Vultur. “Ai o vedere excelentă şi poţi să ne alarmezi de pericole. Nu doreşti să vii cu noi, suntem în căutarea unei comori?”, îl întreaba Petru. Vulturul acceptă propunerea făcută de Petru şi îi însoteste pe cei doi la drum. Muntele pe care trebuiau să îl străbată era foarte înalt şi stâncos. Leul alunecă, însa Petru a fost suficient de iute să îi dea o mână de ajutor şi să îl tragă sus. Vulturul, cu vederea lui ascuţită, era foarte atent la fiecare pas pe care îl faceau cei doi tovarăşi de drum.
Curând, au ajuns la valea din josul muntelui, unde au întâlnit-o pe Oaie. “Vei dori să ne însotesti în căutarea unei comori şi să ne ţii de cald când ne este frig?”, o întreba Petru pe Oaie. Aceasta acceptă propunerea lui Petru şi astfel, porniră toţi la drum. Un vânt rece străbătu întreaga pajişte iar toţi se îngramadira lângă Oaie, ca să le ţină de cald.
Apoi, cei patru ajunsese, în final, în deşert unde se întâlni cu Cămila. “Eşti numită oaia deşertului” îi spuse Petru acesteia. “Ne vei ajuta să străbatem întregul deşert şi să ne însotesti în călătoria noastră, în cautarea comorii?”. Zis şi făcut. Cămila acceptă popunerea lui Petru şi astfel că el, Oaia şi Leul se urcă pe ea, iar împreuna şi fericiţi străbat întreg deşertul cu Vulturul deasupra lor, bucurându-se de spectacol.
Cei cinci, ajung în cele din urmă, lângă ocean unde o întâlnesc pe Broasca Ţestoasă de mare. “Suntem în căutarea unei comori şi ne gândeam dacă ne poţi ajuta să străbatem oceanul? întreaba Petru. Broasca le răspunse afirmativ şi astfel că porniră toţi la drum.
Valurile puternice aproape că îi îneca, însa Broasca Ţestoasă îi îndrepta cu dibăcie către ţărm, unde îi aştepta Bufniţa.
Acesta le vorbi cu întelepciunea ei străveche, spunându-le aşa: “Felicitări, aţi găsit comoara.”
“Unde este?” exclamă toţi surprinşi.
“Împreună aţi străbătut pădurea, aţi urcat muntele, aţi înfruntat valea, aţi întâmpinat cu curaj deşertul şi aţi traversat oceanul. Niciodată nu aţi fi reuşit unul fără celălalt.”
Toţi s-au uitat unul la celălalt şi au realizat că Bufniţa avea dreptate! Toţi au găsit PRIETENIA!…Şi, într-adevăr, au găsit cea mai de preţ comoară!

MORALA : Prietenia este un lucru minunat, este strâns legată de “a împarti” - prietenii împart aproape totul, experienţele lor, fie că sunt bune fie că sunt rele, bucuriile şi tristeţiile lor - de “altruism”- prietenii au grijă unii de alţii - şi de “sprijin şi grijă“- prietenii sunt mereu împreuna atunci când au nevoie unii de alţii; suportul vine sub diferite forme, însa suportul moral este considerat ca fiind cel mai important. Şi atunci, construirea şi menţinerea unei prietenii este unul dintre cele mai bine răsplătite proiecte ale vieţii noastre.
Un proverb japonez spune astfel: “Când caracterul unui om nu îti este foarte clar, atunci uită-te la prietenii lui”, în timp ce în Spania, se foloseşte o vorbă foarte cunoscută: “Dime con quien andas y te dire quien eres” care se traduce astfel: ” Spune-mi cu cine umbli, ca să îti spun cine eşti”. Când ne uităm la întelesul amândurora se aseamănă foarte mult şi spun un mare adevăr. Ca fiinţe umane, tindem să ne construim prietenii cu oameni ca şi noi: cu o bază comună şi cu obiceiuri comune. Şi atunci, prietenii sunt ca un fel de cadou pe care ni-l oferim nouă însine.
40 Supa de pietre


Cu mulţi ani în urmă , 3 soldaţi înfometati şi obosiţi de atâtea lupte , au ajuns într-un mic sătuc . Ţăranii de aici abia supravieţuiau de la o zi la alta ca urmare a unei recolte sărace şi a multor ani de război . S-au adunat repede în piaţa satului să-i întâmpine pe soldaţi însa au făcut-o cu mâna goală . Au început să se plângă că nu le-a mai rămas nimic şi că sunt muritori de foame .
Soldaţii au schimbat repede între ei câteva vorbe . Apoi s-au întors către bătrânii satului . Primul soldat le-a spus : “ Pământul vostru sărăcit v-a lăsat fără nimic de oferit , dar vă vom împartasi noi din puţinul pe care îl avem : Secretul cu ajutorul căruia poţi face supă din pietre.”
Bineînţeles că ţăranii au fost intrigaţi de spusele soldatului . Au aprins focul şi au pus cel mai mare vas cu apă la fiert . Soldaţii au aruncat în apă trei pietricele .
“ Aceasta va fi o supă foarte bună ” , zise al doilea soldat , “ dar un pic de sare ar face-o minunată ” . În acel moment o ţărancă s-a ridicat şi a spus “ Ce noroc ! Tocmai mi-am amintit unde a mai rămas câtăva . ” S-a întors repede şi a mai adus şi un şorţ de bucătărie , un pătrunjel şi o gulie . În timp ce acestea au fost puse la fiert şi altor ţărani li s-a mai împrospatat memoria . În curând în oală au fost puse orz , morcovi , carne de vacă şi smântână . Până să fie gata supa , a mai apărut şi o sticlă de vin .
Tot satul alături de cei trei soldaţi s-au pus să se ospăteze . Au mâncat , au dansat , au cântat până târziu în noapte cum nu s-a mai întâmplat de mult .
Dimineaţa când cei trei soldaţi s-au trezit , toţi sătenii stăteau în faţa lor . La picioare aveau pus un rucsac cu cea mai bună pâine şi brânză . “ Ne-aţi împartasit cel mai mare secret , acela de a face supă din pietre , a spus un ţăran soldaţilor , şi pentru aceasta nu vă vom uita”. Auzind acestea , al treilea soldat s-a întors către mulţime şi a spus :
“ Nu e nici un secret , însa un lucru rămâne mereu adevărat: doar împartind poţi face o mare sărbătoare . ”


MORALA : Generozitatea te face sa te simti bine cu tine insuti !



39 Fluturele


Un băieţel a găsit coconul unui fluture . L-a luat cu el şi zilnic îl privea , poate , poate va surprinde momentul în care fluturaşul va ieşi la lumina zilei .
Şi iată că ziua mult aşteptată şi-a făcut apariţia . A stat băiatul nostru ore în şir pentru a privi cum fluturele încerca să iasă printr-o gaură extrem de mică .
După o vreme însa , fluturele nu a mai progresat deloc . Se pare că a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a ieşi , dar nu a fost de ajuns . Băiatului i s-a făcut milă şi s-a decis să îi vină în ajutor . A luat o foarfecă şi a tăiat partea care a mai rămas din cocon . Astfel fluturele a reuşit să iasă cu uşurinţă .
Dar corpul lui era umflat , iar aripile îi erau mici şi scorojite . Băiatul a continuat să privească nou născutul fluturaş aşteptând ca în orice moment să îsi ia zborul . Din păcate acest lucru nu s-a mai întâmplat . Fluturele a fost nevoit să îsi petreacă restul zilelor târându-se de ici colo , cu un corp umflat şi aripi scorojite . Niciodată nu a fost în stare să zboare .
Băiatul , în bunătatea şi mila lui , nu a înteles că acel chin de a trece prin găurică mică a coconului îi era vital fluturelui . Era modalitatea prin care fluidul din corp era forţat să ajungă în aripi pentru ca acestea să fie pregătite pentru zbor imediat ce va reuşi să se elibereze din cocon .


  MORALA : Asemeni fluturelui , şi noi trebuie de multe ori să ne zbatem în viaţă pentru a ne câştiga libertatea şi a ne putea lua zborul . Oricât de greu pare a fi uneori , nu te lăsa copleşit(ă), focalizeză-te pe ceva pozitiv , găseşte-ţi un motiv pentru care să te lupţi în continuare şi să nu te dai bătut(ă).


36 Povestea celor 8 minute

Legenda spune ca o femeie saraca cu un copil in brate , trecand pe langa o pestera a auzit o voce misterioasa care i-a spus :
Intra si ia tot ceea ce iti doresti , dar sa nu uiti ceea ce-i mai important . Aminteste-ti ca dupa ce vei iesi poarta se va inchide pentru totdeauna . Asa ca profita de aceasta oportunitate , dar nu uita ce-i mai important .
Femeia a intrat in pestera si a gasit multe bogatii . Fascinata de aur si bijuterii , a asezat copilul pe o stanca si a inceput sa stranga de zor tot ce putea duce .
Vocea misterioasa i-a vorbit din nou : “ Ai doar 8 minute ! ”
Cand au trecut cele 8 minute , femeia , incarcata cu aur si pietre pretioase , a fugit afara din pestera si poarta s-a inchis .
Atunci si-a amintit ca a uitat copilul inauntru , iar poarta s-a inchis pentru totdeauna .
Bogatia a durat putin , iar disperarea pentru totdeauna .


MORALA :
La fel se intampla de multe ori si cu noi . Avem aproximativ 80 de ani pentru a trai in aceasta lume si o voce ne aminteste mereu : ” Nu uita ce e cel mai important! ”
Si cele mai importante sunt valorile spirituale , familia si copii , viata , educatia , bunul simt , reputatia , dragostea , adevarul si demnitatea de om .
In schimb castigurile , bogatia , placerile materiale ne fascineaza intr-atat incat uitam de ceea ce e mai important .
Asa ne risipim timpul si dam la o parte esentialul : “  Bogatia sufletului . ”
Sa nu uitam niciodata ca viata in aceasta lume trece repede si ca moartea vine cand ne asteptam mai putin . Iar cand poarta vietii se inchide pentru noi , nu ne mai folosesc la nimic regretele .

Traim intr-o lume de probleme , nelinistiti , si toate numai pentru ca am uitat ce e cel mai important : “ Bogatia sufletului! ”











35 Batranul si nepotul


A fost odata , tare demult , un batran ... El locuia cu fiul sau, cu nora si
nepotul . Intr-o zi sotia fiului ii spuse :
" Auzi draga , hai sa ii amenajam un loc in grajd tatalui tau ca aici ne incurca ... Asa o sa avem mai mult spatiu ... " , sotul initial nu a vrut , dar pana la urma se lasa convins .
Cu un carlig de lemn il luara pe Batran si il transportasera in grajd .
Copilul care asistase la toata scena , se duse si lua carligul de lemn si il puse foarte bine in casa . Tatal vazandu-l il intreba :
- La ce iti trebuie acel carlig ?
- Pai , acum nu imi trebuie dar , si tu vei ajunge ca tataie , si atunci cu siguranta imi va trebui , raspunse copilul ...
In urmatoarea clipa Batranul fuse adus inapoi in casa si trai cele mai frumoase clipe !

MORALA : Ce tie nu-ti place altcuiva nu-i face !
34 Floarea rosie

FLOAREA  ROSIE


Într-o zi un baietel s-a dus la scoala. Baietelul era mic, iar scoala era mare. Dar când baietelul a vazut ca intrarea în clasa lui se facea printr-o usa direct din curte a fost foarte fericit… iar scoala nu i s-a mai parut atât de mare ca la început.
Într-o dimineata când baietelul se afla în clasa, profesoara le-a spus copiilor: “Astazi o sa facem un desen”. “Grozav”, a spus baietelul, caci îi placea foarte mult sa deseneze. Stia sa deseneze o multime de lucruri: lei si tigri, pui si vaci, trenulete si vapoare. Si si-a scos cutiuta cu creioane colorate si a început sa deseneze…
Dar profesoara a zis “Asteptati!”, “Nu începeti înca!”. Si a asteptat pâna când i s-a parut ca toti
copiii sunt pregatiti. “Acum o sa desenam o floare”, a zis profesoara. “Grozav” s-a gândit baietelul, caci îi placea sa deseneze flori. Si a început sa deseneze flori frumoase, si le-a colorat în roz, portocaliu, albastru.
Dar profesoara le-a zis copiilor: “Asteptati, va voi arata eu cum sa colorati”. Si a desenat o floare rosie cu o tulpina verde. “Acum puteti începe!”, a zis profesoara. Baietelul a privit floarea profesoarei, apoi s-a uitat la floarea sa. A lui era mai frumoasa decât a profesoarei; dar n-a spus nimic. A întors doar pagina si a desenat o floare ca cea a profesoarei… Era rosie, cu o tulpina verde.
Într-o alta zi, când baietelul intrase în clasa prin usa din curte profesoara le-a spus copiilor: „Astazi o sa facem ceva din argila”. „Grozav”, a spus baietelul, caci îi placea sa lucreze cu argila. Stia sa faca tot felul de lucruri din argila: Serpi si oameni de zapada, elefanti si camioane. Dar a asteptat pâna ce toti copiii au fost gata.
„Acum o sa facem o farfurie”, a zis profesoara. „Grozav”, s-a gândit baietelul caci îi placea sa faca farfurii de toate formele si marimile. Si a început sa faca farfurii de toate formele si marimile. Dar profesoara le-a spus copiilor: „Asteptati, va arat eu cum se face!”. Si le-a aratat cum sa faca o farfurie adânca. „Asa! Acum puteti începe!”, a zis profesoara.
Baietelul s-a uitat la farfuria profesoarei si apoi la ale sale. Îi placeau mai mult farfuriile lui, decât farfuria adânca a profesoarei. Dar n-a spus nici un cuvânt. Si-a transformat farfuriile lui într-o bila mare de argila din care a facut o farfurie adânca si mare ca cea facuta de profesoara.
Si foarte curând baietelul a învatat sa astepte si sa priveasca si sa faca lucruri ca cele facute de profesoara, si foarte curând n-a mai facut nimic de unul singur.
Si s-a întâmplat într-o zi ca baietelul si familia lui s-au mutat într-o alta casa, într-un alt oras.
Si baietelul a trebuit sa mearga la scoala. Scoala cea noua era si mai mare si nu mai avea nici o usa prin care sa intre direct din curte în clasa lui. Trebuia sa urce niste trepte înalte si sa mearga de-a lungul unui coridor lung p âna ajungea în clasa lui.
În prima zi de scoala profesoara le-a zis copiilor: „Astazi o sa facem un desen!”.„Grozav”, a zis baietelul, si a asteptat sa-i spuna profesoara ce sa faca… Dar ea n-a zis nimic. S-a plimbat prin clasa. Când a ajuns lânga baietel i-a spus:
„Tu nu vrei sa desenezi?”.
„Ba da!”, a zis baietelul.
„Ce desen facem?”.
„Nu stiu pâna nu-l faci” a zis profesoara.
„Cum sa-l fac?” zise baietelul
„Cum îsi place tie!” raspunse ea
„Sa-l colorez cum vreau eu?” a mai întrebat baietelul
„Cum vrei tu!”, a fost raspunsul ei.
„Daca toti ati face acelasi desen , si l-ati colora la fel cum sa stiu eu cine l-a facut?”
„Nu stiu!” zise baietelul
Si a început sa deseneze o floare rosie cu o tulpina verde…


Morala ?

Creativitatea umana este un dar nepretuit. Iti aduci aminte de usurinta cu care puteai sa iti imaginezi jocuri cand erai copil, sau sa vezi in jucaria de carpe cea mai frumoasa papusa din lume?

Einstein spunea ca " Mintea intuitiva este un dar sacru iar mintea rationala este servitorul ei de incredere. Am creat o societate care onoreaza servitorul si a uitat darul. "

Cine spune ca floarea trebuie sa aiba petale rosii si frunze verzi? Puterea de a fi creativi este ceea ce ne defineste ca oameni, iar atunci cand vom fi inlantuiti in proceduri de lucru... nu ne vom diferentia prea mult de masinile care le-am construit.


33 Povestea inimii


Într-o zi , un tânar s-a oprit în centrul unui mare oras si a început sa le spuna trecatorilor ca are cea mai frumoasa inima din împrejurimi . Nu dupa multa vreme , în jurul lui s-a strâns o mare multime de oameni si toti îi admirau inima care era într-adevar perfecta . Nu vedeai pe inima lui nici un semn, nici o fisura . Da , toti au cazut de acord ca era cea mai frumoasa inima pe care au vazut-o vreodata . Tânarul era foarte mândru de inima lui si nu contenea sa se laude singur cu ea .
Când deodata , de multime s-a apropiat un batrânel . Cu glas linistit , el a rostit ca pentru sine :
- Si totusi , perfectiunea inimii lui nu se compara cu frumusetea inimii mele .
Oamenii din multimea strânsa în jurul tânarului au început sa-si întoarca privirile spre inima batrânelului . Pâna si tânarul a fost curios sa vada inima ce îndraznea sa se compare cu inima lui . Era o inima puternica , ale carei batai ritmate se auzeau pâna departe . Dar era plina de cicatrice , locuri unde bucati din ea fusesera înlocuite cu altele care nu se potriveau chiar întru totul , liniile de unire dintre bucatile straine si inima batrânului fiind sinuoase , chiar colturoase pe alocuri . Ba mai mult , din loc în loc lipseau bucati întregi din inima concurenta , rani larg deschise , înca sângerânde .
" Cum poate spune ca are o inima mai frumoasa " , îsi sopteau uimiti oamenii .
Tânarul , dupa ce examinase atent inima batrânelului , si-a ridicat privirea si i-a spus râzând :
- Cred ca glumesti , mosnege . Priveste la inima mea - este perfecta ! Pe când a ta este toata o rana , numai lacrimi si durere .
- Da , a spus blând batrânelul . Inima ta arata perfect , dar nu mi-as schimba niciodata inima cu inima ta . Vezi tu , fiecare cicatrice de pe inima mea reprezinta o persoana careia i-am daruit dragostea mea - rup o bucata din inima mea si i-o dau omului de lânga mine , care adesea îmi da în schimb o bucata din inima lui , ce se potriveste în locul ramas gol în inima mea . Dar pentru ca bucatile nu sunt masurate la milimetru , ramân margini colturoase , pe care eu le pretuiesc nespus de mult deoarece îmi amintesc de dragostea pe care am împartasit-o cu cel de lânga mine . Uneori am daruit bucati din inima mea unor oameni care nu mi-au dat nimic în schimb , nici macar o bucatica din inima lor . Acestea sunt ranile deschise din inima mea , gaurile negre - a-i iubi pe cei din jurul tau implica întotdeauna un oarecare risc . Si desi aceste rani sângereaza înca si ma dor , ele îmi amintesc de dragostea pe care o am pâna si pentru acesti oameni ; si , cine stie , s-ar putea ca într-o zi sa se întoarca la mine si sa-mi umple locurile goale cu bucati din inimile lor . Întelegi acum , dragul meu , care este adevarata frumusete a inimii ? a încheiat cu glas domol si zâmbet cald batrânelul .
Tânarul a ramas tacut deoparte , cu obrazul scaldat în lacrimi . S-a apropiat apoi timid de batrânel , a rupt o bucata din inima lui perfecta si i-a întins-o cu mâini tremurânde . Batrânul i-a primit bucata pe care a pus-o în inima lui . A rupt apoi o bucata din inima brazdata de cicatrice si a pus inima tânarului . Se potrivea , dar nu perfect , pentru ca marginile erau cam colturoase .
Tânarul si-a privit inima , care nu mai era perfecta , dar care acum era mai frumoasa ca niciodata , fiindca în inima cândva perfecta pulsa de-acum dragoste din inima batrânelului . Cei doi s-au îmbratisat, si-au zâmbit si au pornit împreuna la drum .
Cât de trist trebuie sa fie sa mergi pe calea vietii cu o inima întreaga în piept . O inima perfecta, dar lipsita de frumusete ...

MORALA : Cel mai tare ne bucuram cand ii facem fericiti pe altii !

32 Ingerii calatori


Doi ingeri calatori s-au oprit sa petreaca o noapte in casa unei familii bogate. Oamenii aceia erau nepoliticosi si nu i-au lasat pe ingeri sa doarma in camera de oaspeti a vilei. In schimb, i-a lasat sa doarma intr-un loc friguros din pivnita.
In timp ce isi pregateau patul pe podeaua tare , ingerul mai batran a vazut o gaura in perete si a reparat-o . Atunci ingerul mai tanar l-a intrebat de ce reparase gaura si celalalt i-a raspuns : „ Lucrurile nu sunt intotdeauna ceea ce par a fi ” .
Noapte urmatoare , cei doi au venit sa se odihneasca la o familie foarte saraca , dar ospitaliera . Dupa ce au impartit putina lor mancare , sotul si sotia au cedat patul lor si astfel ingerii au dormit confortabil .
Cand soarele a rasarit in dimineata urmatoare , ingerii i-au gasit pe fermier si pe sotia sa plangand . Singura lor vaca , a carei lapte era unica lor sursa de venit , zacea moarta pe camp 
Ingerul tanar infuriat il intreaba pe cel batran : „ Cum ai putut sa lasi ca acest lucru sa se intample ? Primul barbat avea totul si tu l-ai ajutat . A doua familie aveau putin si cu toate acestea au impartit totul cu noi , si tu ai lasat vaca lor sa moara ! ”
„ Lucrurile nu sunt intotdeauna ceea ce par a fi ” a raspuns ingerul mai batran . „ Cand noi am stat in pivnita vilei , am vazut ca erau provizii de aur in acea gaura in perete . Si pentru ca stapanul era lacom si nu dorea sa imparte averea cu nimeni , eu am astupat gaura si astfel nu o va mai gasi niciodata . Iar noapte trecuta , in timp ce noi dormeam in patul fermierilor , ingerul mortii a venit pentru sotia lui . Eu i-am dat vaca lor in schimb .

MORALA : " Lucrurile nu sunt intotdeauna ceea ce par a fi "

31 Doi pensionari


Un cuplu de pensionari calatorea de-a lungul tarii cu masina . Cei doi s-au oprit la un restaurant pentru masa de pranz . La plecare femeia si-a uitat unica pereche de ochelari pe masa restaurantului . Dupa mai mult de 20 de mile parcurse si-a dat seama ca nu-i mai are . Iar pentru ca lucrurile sa fie si mai complicate , sotul a mai trebuit sa mearga alte 20 de mile mai departe pe autostrada pana ce a putut intoarce masina …
Sotul a bombanit tot drumul inapoi : asa faci tu mereu , tu intotdeauna uiti , tu niciodata nu iei aminte , uite ce vreme pierduta… Iar biata de ea nu indraznea sa mai spuna nimic , simtindu-se vinovata….
Ah , cum a putut sa fie atat de uituca ? Au ajuns la restaurantul cu pricina si in timp ce sotia cobora din masina sa se duca dupa ochelari , sotul i-a spus : Pentru ca tot am batut atata drum pentru ochelari , daca tot de duci inauntru dupa ei , sa iei si portofelul meu lasat pe scaunul pe care am stat !
MORALA : Suntem gata sa ne ofensam , sarind afectati , jigniti , ofensati pentru lucruri mici . Si in acest timp uitam de barnele din ochii proprii . Sau problema aceasta se manifesta doar la un anumit tip de personalitate ?


30 Vulturul si soricelul


Exista o poveste despre un vultur care , primavara , pe vremea cand raurile se dezgheata , zbura in inaltul cerulului cautand ceva de mancare . Urmand cursul unui rau a vazut un soarece de camp care era captiv pe o bucata de gheata fiind astfel purtat in josul raului . Observand aceasta prada usoara , a coborat si aterizand pe gheata a omorat acel soricel si a inceput sa il manance.
In timp ce manca a vazut ca bucata de gheata se apropia rapid de o casacada , dar fiind determinat sa-si termine masa , crezand ca va avea timp si sa isi ia zborul in ultimul moment , a continuat sa manance . In timp ce bucata de gheata se apropia de cascada , vulturul si-a terminat masa . Satisfacut de acest mic dejun , si-a desfacut aripile si a incercat sa se ridice exact cand gheata cadea in cascada . Numai ca in timp ce manca , nu a observat cum caldura ghearelor sale a facut ca acestea sa fie prinse de gheata .
  Si oricat a incercat , nu a reusit sa se elibereze de povara care il tragea spre stancile care aveau sa il omoare .

MORALA : Ca sa ai succes trebuie sa intelegi exact in ce situatie te afli !
29 O mana de ajutor


In timpul unei campanii militare , un pluton muncea la repararea unei cai ferate distruse de bombardament .
Cativa soldati , desi se straduiau , nu puteau clinti un stalp greu , cazut peste sine . Alaturi , caporalul striga la ei , ocarandu-i pentru neputinta lor .
Trecand pe acolo , un om l-a intrebat :
- De ce nu-i ajuti si dumneata ?
- Eu sunt caporal , eu supraveghez si comand . Ei trebuie sa munceasca !
Strainul nu a mai spus nimic , dar si-a scos haina si a inceput sa traga si el cot la cot cu soldatii de un capat al stalpului . Dupa scurt timp , au reusit sa elibereze sinele . Incantati de reusita , soldatii i-au multumit strainului care , luandu-si haina sa plece , i-a mai spus caporalului :
- Daca va mai fi nevoie , sa ma chemati si altadata !
- Da ?! - zise in batjocura caporalul . Dar cine esti dumneata ?
- Sunt generalul acestei divizii ...


MORALA : Exemplul personal este cel mai important !


28 Rabdarea




O educatoare isi ajuta unul din copii sa isi puna cizmultele in picioare . El a cerut ajutor si acum si-a dat seama de ce . Cu tot trasul si impinsul , cizmulitele nu vroiau nicicum sa intre .
Pana cand a reusit sa ii puna si a doua cizmulita , i-au aparut broboane de transpiratie pe frunte . De aceea, aproape ca i-au dat lacrimile cand baietelul a zis : “ Doamna , dar sunt puse invers . ” Intr-adevar , erau pe picior gresit .
Nu a fost cu nimic mai usor sa ii scoata cizmultele decat sa i le puna , totusi a reusit sa isi pastreze calmul pana cand din nou cizmulitele erau incaltate , de data aceasta asa cum trebuia . Doar atunci a zis baietelul : “ Cizmulitele astea nu sunt ale mele . ”
In loc sa strige la el : “ De ce nu mi-ai spus ! ” si-a muscat buza si inca o data s-a chinuit sa il descalte .
Atunci baietelul a zis : “ Sunt cizmulitele fratelui meu . Mama mi-a zis sa le incalt pe astea azi ! ”
Acum ea nu mai stia ce sa faca , sa planga sau sa rada . A reusit totusi sa stranga suficient har pentru a se lupta din nou cu cizmulitele .
Cand in sfarsit l-a incaltat , inainte de a-l trimite afara la joaca , l-a intrebat : “ Si acum  unde iti sunt manusile ? ”
Raspunsul ?
“ Le-am bagat in cizmulite ca sa nu le pierd ... ”


MORALA : Daca aflam toate datele problemei de la inceput salvam timp !
27 Casa sufletului


Un batran tamplar se afla in pragul pensionarii . Era inca in putere de aceea patronul sau il mai dorea la lucru in echipa sa . Cu toate acestea batranul era hotarat sa se retraga , pentru a duce o viata mai linistita alaturi de familie . Renunta la un salariu bunicel dar prefera linistea . Cu parere de rau pentru pierderea unui mester asa de priceput , patronul ii ceru sa mai construiasca doar o singura casa . Batranul accepta , insa nu mai punea suflet in ceea ce facea . Chema ajutoare nepricepute si folosea scanduri nepotrivite . Si lui ii era rusine de cum arata ultima lucrare . Cand in cele din urma o ispravi , patronul veni sa o vada . Ii darui tamplarului cheia de la intrare , zicandu-i :
- Aceasta este casa ta , darul meu pentru tine ! Tamplarul ramase uimit . Ce mare rusine ! Daca ar fi stiut ca isi construieste propria casa , atunci ar fi facut-o cu totul altfel .

MORALA : Asa e si cu noi. Ne construim vietile, punand in ele adeseori nu tot ceea ce e mai bun. Apoi , cu uimire , realizam ca trebuie sa traim in casa care tocmai ne-am construit-o . Daca am putea-o reface , am face-o mult diferita . Insa nu ne putem intoarce inapoi . Ia aminte ! Tu esti tamplarul . In fiecare zi bati un cui , asezi o scandura sau ridici un perete . Viata e intocmai cum ti-o cladesti . Alegerea pe care o faci azi zideste casa in care vei locui maine . Deci nu uita : ce faci , te face!


26 Bine faci , bine gasesti !



Numele lui era Fleming si era un fermier scotian sarac.
Intr-o zi pe cand muncea pentru asigurarea traiului zilnic al familiei, a auzit un un planset de ajutor venind din spre mlastina din vecinatate.
Si-a aruncat uneltele din mana si a fugit inspre mlastina.
Acolo, scufundat pana la brau in namolul negru, era un baietel ingrozit de frica strigand si luptandu-se ca sa se elibereze.
Fermierul Fleming l-a salvat pe pusti de la ceea ce parea o moarte lenta si terifianta.
A doua zi o caleasca eleganta trase in apropierea imprejmuirii rarite a casei scotianului. Un nobil imbracat elegant a pasit inauntru si s-a prezentat ca fiind tatal baiatului care fusese salvat de Fermierul Fleming.
- „Vreau sa te rasplatesc“, spuse nobilul. „Ai salvat viata fiului meu”.
- „Nu, nu pot accepta o plata pentru ceea ce am facut”, a replicat femierul scotian, respingand cu un gest oferta. In acel moment aparu in usa casutei modeste chiar copilul fermierului.
-“ Este fiul tau?” Intreba nobilul.
-“ Da”, raspunse fermierul cu mandrie.
-„ Iti fac o propunere. Lasa-ma sa-i asigur lui acelasi nivel de educatie de care se va bucura fiul meu. Daca voinicul e ca si tatal lui, atunci fara dubii, va fi un om matur de care amandoi vom fi mandri.”
Si asta a si facut....
    Fiul fermierului Fleming a frecventat cele mai bune scoli ale timpului si a absolvit in final Facultatea de Medicina „St. Mary's Hospital” din Londra.
A devenit cunoscut in intreaga lume ca Sir Alexander Fleming, descoperitorul „Penicilinei”.
Multi ani dupa asta, acelasi fiu de nobil care fusese salvat din mlastina s-a imbolnavit de pneumonie.
Ce i-a salvat viata de data asta?
Penicilina  (descoperita de....... fiul fermierului Fleming).


Care era numele nobilului?  Lord Randolph Curchill.

Numele fiului lui? Sir Winston Churchill.


Morala:  Ce lasi in urma ta vei gasi in fata ta !



25 Capcana de soareci !



Privind prin gaura din perete,un soricel vazu pe fermier si pe sotia sa desfacand un pachet:
"Oare ce se afla acolo?" se intreba soricelul. A fost ingrozit sa vada
ca in pachet era o capcana pentru soareci.
Intorcandu-se la ferma, soricelul dadu de veste tuturor despre ceea ce
vazuse.
"Este o capcana pentru soricei in casa! Este o capcana pentru soricei in
casa!"
Gaina a cloncanit, si-a ridicat capul si a spus: "Domnule soarece, iti
pot spune doar atat. Inteleg ca este o problema grava pentru dumneata, dar
nu are nici o consecinta asupra mea. Nu pot fi deranjata de aceasta
informatie".
Apoi soricelul se duse la porc si ii spuse: "Este o capcana pentru
soricei in casa!"
Porcul a fost impresionat, dar a raspuns: "Regret domnule soarece, nu
pot face nimic, poate doar sa ma rog pentru tine. Poti sa fii sigur ca
esti in rugaciunile mele viitoare"
Soricelul s-a dus apoi la vaca si i-a si ei: "Este o capcana pentru
soricei in casa!"
Vaca i-a raspuns: "Wow, domnule soricel, imi pare rau pentru tine, dar
in ceea ce ma priveste pe mine aceasta capcana nu ma poate rani in nici
un fel."
In cele din urma, soricelul s-a intors in casa foarte deznadajduit si
s-a decis sa infrunte de unul singur capcana. In acea noapte s-a auzit
un sunet care vestea ca ceva fusese prins in capcana. Sotia fermierului
se grabi sa vada despre ce este vorba, dar din cauza intunericului nu a
vazut ca in capcana era coada unui sarpe mare si veninos. Asa ca acesta
o muscase.
Fermierul se grabi cu sotia sa la spital, apoi o aduse acasa cu febra
mare.
Toata lumea stie ca un bun remediu impotriva febrei este supa de pui,
asa ca fermierul se duse si sacrifica gaina.
Cu toate acestea, starea sotiei sale se inrautatea.
Prietenii si vecinii venisera sa stea cu ea, iar ca sa ii poata hrani
fermierul taie si porcul.
Sotia fermierului nu se insanatosi si in cele din urma a murit. La
inmormantare au venit atat de multe persoane incat fermierul a
sacrificat si vaca pentru a-i hrani pe toti.
Soricelul privea acum prin gaura din perete cu multa tristete...


Morala:
Toti suntem intr-o calatorie numita viata. Atunci cand auzi ca
cineva are o problema si crezi ca nu te priveste, adu-ti aminte ca daca
unul dintre noi este amenintat, noi toti suntem in pericol.


24 Povestea darului


Langa Tokio traia un vestit razboinic Samurai, care a decis sa-i
indrume pe cei tineri in budismul Zen. Se spune ca in ciuda varstei
inaintate, el putea infrange orice adversar.
Intr-o dupa-amiaza, un luptator - cunoscut pentru lipsa lui de scrupule
- a ajuns in localitatea unde traia batranul Samurai. Era cunoscut
pentru tehnicile lui de a provoca la lupta, astepta pana cand adversarul
facea prima miscare si apoi contraataca cu viteza.
Tanarul luptator nu pierduse inca nici o lupta. Auzind de reputatia
Samuraiului, a decis sa-l invinga pentru a-si mari faima.
Toti studentii erau impotriva luptei, dar batranul Samurai a acceptat
provocarea. S-au adunat toti in piata din centrul orasului, iar tanarul
a inceput sa-l insulte pe Samurai. A aruncat cateva pietre in directia
lui, l-a scuipat in fata, i-a aruncat toate insultele ce exista sub
soare, i-a insultat pana si pe stramosii sai.
Timp de cateva ore, a facut totul pentru a-l provoca pe maestru, dar
batranul ramanea impasibil. La sfarsitul dupa-amiezii, simtindu-se obosit
si umilit, razboinicul a abandonat si a plecat.Deceptionati de faptul
ca maestrul primise atat de multe insulte si provocari, studentii l-au
intrebat:
- Cum ai putut rabda atat de multa umilinta? De ce nu ti-ai folosit
spada, chiar daca stiai ca ai fi pierdut, in loc sa-ti expui lasitatea in
fata tuturor?
- Daca cineva vine la tine cu un dar si tu nu il primesti, cui apartine
darul? intreba Samuraiul.
-Celui care ti l-a oferit, replica unul dintre discipoli.
- La fel si cu orice manie, insulta sau invidie, spuse maestrul. Cand
nu sunt acceptate, continua sa apartina celui care le-a purtat.
In viata de zi cu zi sunt nenumarate situatiile in care ne trezim
prinsi fara sa vrem in tot felul de situatii nedorite.
 
MORALA : Fiecare clipa isi are darul ei. Unele daruri ne sunt de folos, altele
ne incurca. Totul depinde de noi. Putem alege sa acceptam orice dar si
sa ne lasam atrasi in jocul altora, sau sa fim selectivi? si sa acceptam
doar acele daruri care ne ajuta in cresterea noastra.
Iubeste-te!



23 Cainele si pisica



Odată , un om stătea liniştit la masă , ospătându-se cu poftă din felurile pregătite . La picioare , s-a aşezat câinele său . Uitându-se în ochii omului , câinele îşi spunea :
"Dă Doamne să mânânce cu poftă stăpânul meu şi după ce s-o sătura , să-mi dea şi mie o bucăţică!"
În acest timp , s-a apropiat şi pisica . Privindu-l pe om cum mănâncă şi gudurându-se pe lângă el , îşi spunea în sinea ei :
"Dă Doamne să orbească stăpânul meu , doar o clipă , să-i pot fura mâncarea ! "
Câinele aştepta să primească tot ce omul s-ar fi îndurat să-i dea , cunoscând bunătatea stăpânului său . Pisica însă , pândea orice moment să poată fura , lăcomia îndemnând-o să nu se mulţumească cu ceea ce ar fi primit .
Aşa este şi în viaţă . Unii dintre prietenii care ne înconjoară sunt asemenea câinelui , adică fideli şi devotaţi , răbdători şi sinceri . Alţii , însă , sunt asemenea pisicii : oricând cu un zâmbet pe buze , dar mereu cu răutate în suflet , aşteptând doar prilejul să fure şi să profite de pe urma ta .
Când ai în preajma ta prieteni adevăraţi , bucură-te pentru ei şi pentru prietenia voastră ; când vezi , însă , că de tine se apropie şi cei asemenea pisicii , nu-i goni şi nu te purta cu ei aşa cum ar merita , ci încearcă , prin bunătatea ta , să îi faci şi pe ei mai buni.
 
  MORALA : Nu tot e ce pare a fi !



22 Cei doi vecini



Un ţăran cam rău la suflet a găsit într-o zi pe păşunea sa vaca vecinului . Mânios , omul a luat animalul la bătaie , după care l-a legat şi l-a dus înapoi , spunându-i vecinului său:
- Dacă mai găsesc o singură dată vaca ta la mine-n grădină , să ştii că o bat şi mai rău , ai auzit ?
A doua zi , însă , vecinul cel dintâi găsi şi el , în bătătura sa , două oi ale celuilalt , ce se strecuraseră printr-o spărtură a gardului . S-a apucat omul şi a reparat gardul , după care a luat frumos oile şi le-a dus stăpânului lor , celui crud , spunându-i :
- Am găsit la mine-n curte două dintre oile dumitale . Le-am adăpat şi ţi le-am adus acasă . Dacă am să le mai găsesc şi altă dată în curtea mea , să ştii că am să fac la fel : am să le port de grijă şi am să ţi le aduc nevătămate .
- Îţi mulţumesc , i-a răspuns ţăranul , puteai să faci la fel ca mine , dar acum îmi dau seama că eu am greşit . Vei vedea că a doua oară nu se va mai întâmpla !
Şi, într-adevăr , ţăranul s-a ţinut de cuvânt .

MORALA : Când vrei să-i arăţi cuiva că a greşit , nu trebuie să o faci cu răutate , ci cu blândeţe şi răbdare şi atunci , cu siguranţă , vei reuşi .

21 Copilul bine crescut



Într-un sat din câmpie, s-au întâlnit la fântână trei femei . Două dintre ele nu încetau să-şi laude băieţii . Cea de-a treia , însă , nu spunea nimic , cu toate că avea şi ea un băiat de care nu s-ar fi putut plânge . Au luat cele trei femei câte o găleată cu apă şi au plecat împreună înapoi , spre casă . Pe drum , s-au întâlnit cu cei trei copii , care se jucau într-o livadă .
- Ia uite-l pe-al meu , a zis prima femeie . E aşa de puternic .
- Dar al meu , zise şi a doua , e priceput la toate .
Nici de această dată , cea de-a treia femeie nu a spus nimic . Însă , copilul ei , văzându-şi mama , s-a grăbit să vină şi să ia el găleata . Ceilalţi doi băieţi au început să râdă şi au rămas să se joace mai departe . Acum se vedea adevărul . Din modestie, cea de-a treia femeie nu se lăudase cu feciorul său , dar , în locul ei , vorbeau faptele...

Morala : Cuvintele sunt usor de rostit dar numai faptele sunt dovezi !





20 Rasplata




Într-un sat de munte, era un om vestit pentru hărnicia sa. Dar, pe cât de muncitor era omul, pe atât de leneş era fiul său. Toată ziua ar fi stat degeaba şi tot nu s-ar fi plictisit. Numai că, într-o după-amiază, se duse la tatăl său şi îi spuse:
- Tată, am văzut pe uliţă nişte băieţi încălţaţi cu ghete noi, foarte frumoase. Aş vrea şi eu aşa ghete.
- Măi băiete, i-a răspuns omul, dacă ai munci şi tu cât de puţin, ţi-aş da banii, dar aşa, pe degeaba, zi şi tu, e drept?
N-a mai spus nimic copilul, dar a plecat supărat. Tare şi-ar fi dorit asemenea ghete, aşa că, a doua zi, iar s-a dus să-i ceară bani tatălui său. Dar şi de data aceasta părintele l-a refuzat.
Când a venit şi a treia zi să-i ceară bani, ţăranul i-a spus:
- Uite, măi băiete, văd că nu mai scap de tine! Eu am treabă aici, în grădină. Dar, în pod, e o grămadă de grâu ce trebuie vânturat, că altfel se umezeşte şi se strică. Pune mâna pe lopată, vântură tu grâul şi pe urmă vino aici şi-ţi dau bani să-ţi cumperi ghetele.
N-a mai putut băiatul de bucurie. S-a urcat repede în podul casei, dar nu prea îl trăgea inima la muncă. Aşa că s-a culcat pe un braţ de fân, a tras un pui de somn, după care a alergat în curte, strigând:
- Gata tătucă, am vânturat tot grâul. Acum îmi dai banii?
- Nu! a răspuns omul categoric. Ţi-am spus să vânturi grâul, nu să pierzi vremea. Treci în pod şi fă ce ţi-am spus!
A plecat iar băiatul, dar nu putea înţelege de unde ştia tata că el nu vânturase grâul. Probabil că l-a surprins dormind şi nu l-a trezit, că altfel nu se poate... Aşa că, după ce s-a urcat iarăşi în podul casei, s-a pus la pândă în loc să aibă grijă de grâu. A stat el preţ de jumătate de ceas, cu ochii aţintiţi spre tatăl său, care muncea de zor în curte, şi, socotind el că-i de ajuns, se duse iarăşi în grădină.
- Tată, am terminat toată treaba, n-a rămas bob de grâu neîntors. Acum îmi dai banii?
- Măi băiete, după ce că eşti leneş, mai eşti şi un mare mincinos. Nu ţi-e ruşine? Să ştii că, dacă nici de data asta nu te duci în pod şi nu faci treaba cum se cuvine, nu mai vezi nici o gheată. Ai înţeles?
Când a văzut băiatul că altfel nu se mai poate, s-a urcat în pod, a pus mâna pe lopată şi a început să vânture grâul. Dar, cum a băgat lopata în grămadă, a găsit ascunsă în grâu o pereche de ghete noi nouţe, exact aşa cum îşi dorea el.
De bucurat, s-a bucurat, cum era şi de aşteptat, dar, în acelaşi timp, îi crăpa obrazul de ruşine pentru minciunile sale de mai inainte. Fără să-l mai pună nimeni, a vânturat tot grâul, după care s-a dus şi în grădină să îşi ajute tatăl. Acum simţea, într-adevăr, că merită ghetele, dar, mai mult decât atât, simţea cât de bine este să fii alături de părinţi şi să îi ajuţi.


MORALA : Drumul catre realizarea unui vis e adesea mai frumos decat visul insasi !
19 Ecoul vietii




Aflându-se în excursie pe munte, o tânără familie a poposit într-o cabană de la marginea unei văi. Băiatul cel mic, supărat pe fratele său, s-a dus în spatele cabanei şi a strigat de ciudă: Te urăsc! Dar, imediat, un glas puternic i-a răspuns: Te urăsc, te urăsc...!
Speriat, copilul a alergat în casă şi i-a povestit tatălui toată păţania, spunându-i că, afară, cineva strigă la el că-l urăşte. Au mers împreună la locul cu pricina, unde tatăl i-a spus fiului său:
- Aici erai când ai auzit că cineva te urăşte ?
- Da!
- Ia spune-i că-l iubeşti!
- Te iubesc! a strigat copilul şi, de îndată, văile i-au răspuns: Te iubesc, te iubesc!...
- Ţine minte, i-a mai zis tatăl, aşa este şi în viaţă: dacă eşti om rău, numai răutate vei întâlni, dar dacă eşti om bun şi te porţi frumos cu ceilalţi, atunci doar dragoste vei găsi, la tot pasul.

MORALA : Daca semeni vant culegi furtuna !

18 Un tata ocupat


Un copil tanjea ca sa petreaca ceva timp cu tatal sau dar acesta parea ca nu are timp niciodata , servicul ii ocupa tot timpul .
Intr-o seara baietelul il intreaba pe tatal sau :
- Cati dolari castigi pe ora tata ?
- Asta nu e pentru copii , lasa-ma ca sunt obosit de la servici si vreau sa citesc ziarul .
Copilul astepta ca tata sa lase ziarul si repeta intrebarea .
Tatal iritat i-a raspuns :
- 5 dolari pe ora !
- Poti sa-mi dai 2 dolari te rog ?
- Stiam eu ca e ceva in neregula cu intrebarea asta , toata ziua am muncit ca sa fie mancare pe masa , sa ai hainite si jucari si acum imi ceri si bani ? Esti nerecunoscator , du-te la culcare , e tarziu !
Baietelul puse capul jos si pleca spasit la culcare .
Tatal se gandi : " Cred ca am fost prea aspru cu el ... " si se duse cu 2 dolari in mana ca sa-l impace pe copil .
Baiatul fericit scoase inca 3 dolari de sub perna si zise :
- Tata acum am 5 dolari , poti sa te joci o ora cu mine ?

MORALA : Nimic nu e ce pare a fi , nu judeca pripit si stabileste clar prioritatile in viata !
17 patul de spital


Erau doi bolnavi , ce nu se puteau misca din pat , in acelasi salon de spital unul era la fereastra si celalalt nu . Obisnuiau ca cel de la fereastra mereu sa-i povesteasca celuilalt ce privea pe acolo : un parculet inflorit cu perechi de indragostiti sarutandu-se , copii ce se joaca si multa lume vesela ce se plimba . Intr-o zi cel de la geam a avut un atac, si in timp ce medicii se chinuiau sa il resusciteze , cel ce nu era la fereastra s-a gandit : "ce bine-ar fi sa moara" desi il indragea , desi se intelegeau atat de bine, el a gandit asa , caci voia sa ii ia locul in patul de la geam , ca sa poata vedea si el toate minunile acelea, caci se saturase sa priveasca doar tavanul si peretii salonului ... pacientul de la fereastra a murit chiar in acea noapte
Dimineata , cand se schimbau asternuturile , el l-a rugat pe ingrijitor sa il mute in patul de la fereastra . Acesta s-a aratat destul de mirat , dar nu a avut nimic impotriva si l-a mutat in locul mortului ... bolnavul s-a uitat prin fereastra prin care a dorit atat de mult sa priveasca si a inceput sa planga caci pe fereastra nu se vedea decat peretele vechi al cladirii de vis-a-vis .

MORALA : Invidia e un sentiment daunator !
16 Cocosul de munte si vulpea


Un cocos de muntea sedea intr-un copac . Vulpea il zari si veni la el spunindu-i :
- Bun gasit , cocosel frumusel si prieten al meu . Cum ti-am auzit minunatul glascior am si alergat incoace ca sa vad cum o mai duci .
- Multumesc pentru vorba buna !
- Ai zis ceva ? se prefacu vulpea ca nu aude , mai bine hai langa mine sa ne plimbam si sa mai schimbam o vorba ca nu aud de la asa departare .
Cocosul raspunse :
- Mi-e frica sa vin jos , pentru noi pasarile e primejdios sa umblam pe pamant .
De mine ti-e frica ?
- Nu de tine , sunt tot felul de fiare raspunse politicos cocoselul .
- Sa nu-ti fie frica prietene ca acum s-a facut pace peste tot pamantul , s-a dat lege ca toate animalele sa fie prietene si sa nu se mai sfasie intre ele .
- Asta e bine , spuse cocosul de munte , daca era inainte trebuia sa-ti iei talpasita , caci se apropie niste caini de vanatoare . Asa ca s-a dat legea , nu trebuie sa-ti fie frica !
- Mai sti , poate ca ei nu au auzit de lege inca ! declara vulpea in timp ce o lua la goana .

MORALA : Increderea oarba te costa de multe ori chiar viata !
15 Povestea ochilor


A fost odata o oarba care se ura pe ea insasi din cauza ca era oarba. Ea ura pe toata lumea, cu exceptia prietenului ei iubitor. El era intotdeauna gata sa o ajute.
Intr-o zi ea i-a spus lui:
"Daca as putea sa vad lumea, eu m-as casatori cu tine."
Intr-o zi cineva i-a donat o pereche de ochi. Cand bandajele au fost luate jos, ea a putut sa vada totul, inclusiv pe prietenul ei.
El a intrebat-o:
"Acuma ca tu poti vedea lumea, te casatoresti cu mine?"
Fata s-a uitat la el si a vazut ca el este orb. Numai vazand ochii lui inchisi, a socat-o. Ea nu se astepta la asta. Gandul ca trebuie sa se uite la ochii lui inchisi toata viata ei, a facut-o sa-l refuze.
Prietenul ei a plecat si a doua zi i-a scris o nota spunand:
"Sa ai grija de ochii tai, draga mea, pentru ca inainte sa fie ai tai, au fost ai mei!"

MORALA : Putini isi aduc aminte de cei care i-au ajutat la nevoie !


14 Soarecele , cocosul si motanul


Un pui de soricel se duse pentru prima oara prin ograda sa se plimbe . Intorcandu-se ii povesti mamei :
- Am vazut in curte 2 animale , unul era tare bland , altul tare fioros !
- Ia spune , cum aratau cele 2 animale ?
- Cea fioroasa umbla de colo colo prin ograda si avea ochi bulbucati , clont ca un carlig , mot rosu , picioare negre ... la un moment dat a ridicat un picior si a racnit asa tare ca nu am stiut unde sa ma mai ascund !
- Asta-i cocosul , el nu face rau nimanui , sa nu te temi de el . A doua cum arata ?
- Cea blanda statea tolanita la soare avea blanita frumoasa , se spala frumos cu limbuta si dadea usurel din coada cand m-a observat .
- Prostutule ! Asta-i chiar motanul !

MORALA : Aparentele inseala , nu e totul ce pare a fi !
13 Drumetii


Pe un drum de tara mergeau un batran si un tanar . In mijlocul drumului zacea un sac plin de bani . Tanarul l ridica si spuse :
- M-am pricopsit .
- S-ar cuveni pe din doua , grai batranul .
- Nici vorba , ca nu l-am gasit impreuna ! Eu l-am ridicat .
Batranul nu raspunse nimic ... Dupa un timp ii ajunsera din urma potera !
- Sa nu dam de belea , bunicule ! se sperie tanarul .
- Banii tu i-ai gasit si beleaua de asemenea , fu raspunsul mosneagului .
Potera il insfaca pe flacau si-l duse la judecata , iar batranul merse spre casa
MORALA : Tovarasii impart si binele si raul !
12 Vasul de apa crapat


O femeie batrana din China aducea in fiecare zi apa de la izvor in 2 vase de apa pe care le atarna la capatele unui par de lemn petrecut dupa gat . Unul din vase avea o crapatura si curgea incet asa ca pana acasa femeia ajungea doar cu un vas plin si cu unul pe jumatate .
Intr-o zi vasul crapat nemaisuportand rusinea o intreba pe batrana de ce nu renunta la el in favoarea unui vas bun , caci in fiecare zi pierde jumatate din cantitatea de apa pana acasa . Batrana zambi si il ruga sa observe in urmatoarea zi marginea drumului pe care se afla el ... Vasul spart astepta cu nerabdare ziua urmatoare si vazu ca pe marginea lui erau multe floricele si pe cealalta nu .
-Am semanat seminte iar tu le uzi in fiecare zi si toti oamenii se minuneaza de frumusetea florilor in drumul spre izvor . Defectul tau inveseleste inima trecatorilor , de aceea esti asa de pretios mie .

MORALA : Toti avem defecte dar unii alegem sa le transformam in avantajul de a fi unici si a ne face viata tutror mai frumoasa .
11 Catelusul


Un baietel intra intr-un magazin de unde puteai cumpara animale si intreba cat costa un catelus .
- 100 lei raspunse vanzatorul .
- Pot sa-i vad pe catelusi va rog ?
- Vanzatorul fluiera si unul cate unul aparura 5 catelusi . Al 6-lea veni mai tarziu schiopatand .
- Ce s-a intamplat cu acest catelus ?
- S-a nascut cu un defect si va schiopata toata viata .
- Pe acesta il vreau , zise baiatul hotarat .
Se cauta in buzunar intinse 10 lei si spuse :
- O sa va aduc in fiecare luna 10 lei .
- Acesta ti-l dau gratis veni raspunsul vanzatorului , nu o sa poata alerga bine toata viata . Nu il cumpara nimeni ... sigur il vrei pe acesta ?
Baiatul isi ridica pantalonul si lasa sa se vada aparatul metalic care il ajuta sa mearga caci si el se nascuse cu un defect la picior .
- Pe acesta il vreau si merita si el 100 lei . O sa va aduc banii lunar ! Si el are nevoie de prieteni .

MORALA : Cel mai mare serviciu care il putem face persoanelor cu handicap este sa-i tratam fara discriminare .
         
10 Vulturul , cioara si ciobanul


O turma de oi pastea pe pasune . Pe neasteptate , aparu un vultur - se pravali din inaltul cerului , insfaca un miel si il duse cu dansul . O cioara vazu intreaga intamplare si i se facu si ei de o bucatica de carne proaspata . Isi spuse :
- Nu-i mare scofala . Am sa incerc si eu , ba am sa fac treaba mai buna . Vulturul e un prostanac , a luat un mielut pirpiriu , pe cand eu am sa iau un berbec gras .
Zicand asta , cioara isi infipse ghearele in lana mitoasa a berbecului si dadu sa-l ridice , dar degeaba stradanie . Nu mai stia nici cum sa scoata ghearele din lana . Veni ciobanul , i le smulse el din lana , suci gatul ciorii si o azvarli cat colo .

MORALA : Ingamfarea duce la pierzanie !
09 Doi cocosi si un vultur


Langa o gramada de balegar se bateau 2 cocosi . Unul dintre ei fiind mai puternic il batu pe celalalt si il alunga de acolo . Gainile se adunara in jurul invingatorului si prinsera a-l lauda . Dar cocosul vroia ca si cei din curtea vecina sa afle desre puterea si faima sa. Atunci zbura pe acoperisul magaziei , batu din aripi si canta cu glas rasunator :
- Priviti-ma , l-am batut pe celalalt cocos ! Nu se afla alt cocos pe lume care sa se masoare cu mine !
Nici nu apuca bine sa-si termine strigarea , ca un vultur care trecea pe sus il dobori , il insfaca in gheare si il duse in cuibul sau .

MORALA : Ingamfarea te face sa afli ca exista cineva mai puternic decat tine
08 Cersetorul si regele


Intr-un sat traia odata un cersetor . La marginea satului se ivi intr-o buna zi o caleasca aurita in care se afla un rege . Cersetorul isi spuse : s-a terminat cu traiul meu greu , regele imi va da mie firimiturile mesei lui , de aceea a venit in satul acesta - pentru mine !
Intr-adevar regele cu chip luminos opri alaiul in dreptul cersetorului si zise :
- Ce-mi dai ?
Uimit cersetorul nu stia ce sa raspunda : avea noroc sau il asteptau alte necazuri ?
Vazand zambetul imparatului , se gandi si scotoci in traista dupa un pumn de orez . Lua din acesta un bob si-l dadu imparatului . Usa calestii se inchise si imparatul pleca lasandu-l fara cuvinte pe cersetor .
Seara , golindu-si traista cersetorul gasi printre orezul ramas un bob de aur :
-Ah , mai bine ii dadeam tot orezul ! exclama el .
MORALA : Bunatatea ne este adeseori rasplatita !
07 Judecata lui Solomon


O hoata de copii trecand printr-un sat a furat un copil mic ramas nesupravegheat . Adevarata mama nu avu liniste pana nu dadu de urma copilului si o chema la judecata in fata regelui Solomon . Dupa ce le asculta pricina regele spuse :
-Nu stiu care aveti dreptate asa ca am hotarat sa tai copilul in doua si sa aveti fiecare jumatate ... Sa vina calaul !
La auzul acestor cuvinte adevarata mama spuse :
-Marite rege lasa copilul sa traiasca , poate ea sa-l pastreze !
-Asta am asteptat sa spui ! zise regele Solomon , aceasta este mama adevarata si ii dete copilul ei !
MORALA : Mama isi iubeste copiii cel mai tare si face multe sacrificii pentru ei .
06 Vulpea si cocorul


Vulpea il pofti pe cocor la masa si-i aduse niste zeama intr-o farfurie intinsa . Geaba se stradui cocorul sa apuce ceva cu ciocul sau lung ... iar vulpea linse totul intr-o clipita .
  A doua zi , cocorul o pofti pe vulpe la el si ii aduse zeama intr-un ulcior cu gatul stramt. Botul vulpii nu incapu nicicum in ulcior dar ciocul lung al cocorului il goli la repezeala .
MORALA : Daca vrei sa fi tratat frumos trebuie sa te porti la fel .
05 Calul si iapa


Intr-un grajd erau 2 cai : o iapa si un armasar . In vreme ce iapa nu era pusa la munca si manca si dormea dupa voie ziua si noaptea , armasarul ziua era inhamat la plug si pus la arat . Odata iapa ii spuse :
  - De ce ari ? Sa fiu in locul tau , nu m-as duce la arat . O da stapanul cu biciul - dau si eu cu copita .
  A doua zi calul facu dupa cum fusese sfatuit . Vazandu-l indaratnic , taranul inhama iapa la plug !

MORALA : Nu da sfaturi daca nu-ti sunt cerute .
Toporul neascutit


  Un om plimbandu-se prin padure se intalneste cu un altul care care se chinuia sa culce la pamant un copac urias cu toporul .
  -Buna ziua , Ce lucrati aici ?
  -Vreau sa tai copacul acesta -raspunse iritat taietorul nostru .
  -De mult va chinuiti?
  -De vreo 5 ore dar mai inca pe atat ...
  -Cred ca de vina e toporul ...nu e ascutit bine ...ar trebui sa va opriti si sa-l ascutiti .
  -Nu am timp , lucrez !?!
MORALA : o clipa de cugetare iti poate salva timp pretios
Mncinosul


Un flacaias pastea oile si prinse a striga , chipurile , ca vazuse un lup :
- Ajutor , lupul ! lupul !
Taranii venira in fuga dar se dumerira ca fusesera pacaliti . Flacaiasul mai facu de doua sau de trei ori isprava asta , dar o data se intampla ca lupul sa dea cu adevarat iama la oi .
Flacaiasul striga iar :
-Sariti , sariti ca a dat lupul !
Taranii se gandira ca iar vrea sa-i pacaleasca si nu mai venira la chemarea lui . Cat despre lup , vazand ca nu are de cine sa se teama , sfasie toata turma , dupa plac .

MORALA : Minciuna nu-i serveste nici mincinosului !
Leul si soarecele


Leul adormise dupa o stanca . Nefiind atent , un soricel a trecut pe acolo in fuga tipand in gura mare si-l trezi pe leu . De indata leul puse laba pe coada soricelului .
-Daca ai sa ma lasi cu zile , am sa-ti fac si eu bine candva si de altfel eu sunt mic , nici pe o masea nu-ti ajunge daca ma mananci , zise soricelul .
La aceastea leul incepu sa rada - adica cum se pate un biet soricel sa-i faca lui bine - si-l lasa sa plece zicandu-i : Vezi sa nu ma mai deranjezi altadata !
La catava vreme dupa intamplarea noastra , vanatorii il prinsera pe leu si-l legara cu o funie de un copac gros . Auzind ragetele leului soricelul fugi repede sa vada ce se intampla si de indata ce vanatorii adormira in corturile lor , se duse si se apuca sa roada funia . In cateva ceasuri izbuti si-l elibera pe leu .
- Ai ras de mine ca nu pot sa-ti fac un bine ? Acum vezi si singur ca si de la un soarece poti sa ai folos .
MORALA : Si cei mici pot sa ii ajute pe cei mari .
Piatra din mijlocul drumului


  Odata un rege a poruncit sa fie pusa peste noapte o piatra mare in mijlocul unui drum circulat . A doua zi toata lumea care trecea pe acolo s-a mirat de piatra cea mare dar trecea nepasatoare pe langa ea , unii mai se si plangeau ca drumurile numai sunt ca latadata libere si curate ...
  La un moment dat a trecut un taran care ducea un sac de cartofi in spate . El s-a oprit , a pus sacul jos si cu ceva efort a impins piatra la marginea drumului . Cand sa plece a vazut ca era o groapa mica in locul unde a fost piatra cea mare si inauntru o punga cu galbeni si o scrisoare in care scria ca imparatul doreste sa-i deie ca rasplata celui ce muta piatra aceasta punga cu galbeni .
  MORALA : Pedicile din viata de cele mai multe ori sunt presarate pe drumul spre succes .